x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cazul Gogu Rădulescu şi Loja de la Comana sub lupa Securităţii

0
Autor: General de brigadă (r) Aurel Rogojan 27 Dec 2010 - 19:15
Cazul Gogu Rădulescu şi Loja de la Comana sub lupa Securităţii
Vezi galeria foto


Încă din anii ’50-’60, în România a acţionat o foarte importantă "lojă co­min­ternistă". Din această lojă au fă­cut parte reprezentanţi de seamă ai vieţii politice româneşti: Ana Pau­ker (Hanna Robinshon), Iosif Chi­şi­nevschi, Vasile Luca (Luka Lazslo), Walter Roman, Lev Oigenstein (Leonte Răutu), Leonid Tismineţki (Leonte Tismăneanu), Mihai Florescu şi fratele său, Theodor Blumenfeld, Gogu Rădulescu şi alţii.

Deşi Nicolae Ceauşescue dorea să apară întotdeauna echidistant atât faţă de Israel, cât şi faţă de lumea ara­bă, simpatiile sale arabe erau evidente. Israelul nu le putea accepta. În consecinţă, subminarea de sorginte israeliană a regimului autoritar al lui Ceauşescu, a cărui esenţă naţionalistă a fost lesne reperată, s-a direcţionat, într-o primă etapă, înspre sabotarea angajamentelor României pe linia dezvoltării lucrărilor de investiţii, în principal a lucrărilor de construcţii-montaje a unor importante utilităţi economice, productive şi de transporturi în aproape toate ţările arabe, cu excepţia zonei saudite aflate sub o puternică influenţă occidentală.

O mare parte a responsabililor lucrărilor de investiţii din lumea ara­bă au fost evrei cu foarte bune dosare de partid şi de securitate, ceea ce pentru Mossad a însemnat o adevărată mană cerească. Infiltrarea pe o ase­menea filieră a reţelelor Mossadului în ţările arabe a constituit un foarte pu­ternic afront pentru conducătorii aces­tor state, care s-a soldat, în cele din urmă, cu intrarea în blocaj de plăţi pentru serviciile prestate şi ac­cen­tuarea deficitelor balanţei externe a României.

În plan intern, Gogu Rădulescu, Zigu Ornea, Paul Georgescu, Idel Se­gal, Nicolae Tertulian şi alţii au asigu­rat îndeplinirea obiectivelor comin­terniste în ceea ce priveşte propaganda şi erodarea spiritului naţional tra­di­ţionalist al culturii româneşti. Trebuie observată, în acest sens, opoziţia fer­ventă faţă de publicarea integralei publicistice social-politice a poetului Mihai Eminescu, în special a ace­lor volume de scrieri politice din pe­ri­o­­a­d­a sa de editorialist la ziarul conservator Timpul, în care erau anali­za­te influenţele nefaste asupra Ro­mâ­niei, în urma acaparării puterii financiar-bancare, precum şi cele exer­citate în cultura naţională de elementul alogen.

În plus, Gogu (Gheorghe) Ră­du­lescu a patronat numeroase "reuniuni private secrete" la una dintre reşedinţele sale de vacanţă (Comana, judeţul Giurgiu). Tudor Postelnicu, şeful Securităţii (1978-1987), a fost informat în detaliu asupra conţinutului subversiv al unora dintre reuniunile respective. Gogu Rădulescu acţiona şi ca "agent recrutor" asupra unora dintre invitaţii săi. Cele mai con­sistente informaţii fuseseră ob­ţi­nute de un ofiţer de elită din servi­ciul de contraspionaj pentru SUA. Urmarea: ofiţerul de contraspionaj este aspru mustrat (aflase ceva ce nu trebuia să ştie!), scos din serviciul operativ şi trecut într-o muncă de birou.
Gogu Rădulescu a exercitat o in­fluenţă covârşitoare în ceea ce priveşte orientarea acţiunilor contes­ta­tare ale unor tineri poeţi şi scriitori, unii dintre ei deveniţi în anii ’90 fi­guri proeminente ale unor formaţiuni po­litice sau civice din România.

Este locul să amintim că ofic­i­a­li­za­rea prigoanei împotriva "protocro­nis­mului" s-a produs în anul 1988, prin articolul de denunţ semnat de Gogu Radulescu în publicaţia  Ro­mâ­nia Literară. Articolul, scris în ma­ni­e­ra clasică a demascărilor din Scînteia anilor ’50, a produs un pu­ternic efect în epocă şi a statornicit ideea că această teorie culturală ar fi pe­riculoasă şi trebuie înlăturată. Ace­eaşi viziune exista şi în cercurile "ocul­tei" care controla România la acea dată (şi care a ieşit la suprafaţă o dată cu 1990), iar "manifestul an­ti­pro­tocronist", semnat de bătrânul agi­tator al Kominternului, nu numai că a dat un foarte important semnal, dar era şi o frondă la adresa miturilor fon­datoare ale naţionalismului pro­mo­vat de Nicolae Ceauşescu.

Gogu Rădulescu era o "rara avis" printre înalţii nomenclaturişti. El afişa un spirit boem independent, deşi era un oportunist rafinat. Şi-a cre­at, studiat, aureola unui om care niciodată n-a pregetat să-i ajute, atât cât putea (şi putea mult!), pe cei aflaţi la nevoie. De reţinut este si faptul că în rarele ocazii când, în calitate de vi­cepreşedinte al Consiliului de Stat asi­gura interimatul unor chestiuni ce-i prilejuiau contacte cu şefi ai Securităţii, el căuta să şi-i apropie şi să-i îndatoreze.

În anii ’50, în perioada în care a avut responsabilităţi pe linia co­mer­ţu­lui exterior, după îndepărtarea troi­cii Ana Pauker – Teohari Georgescu – Vasile Luca, Gogu Rădulescu a fost implicat într-o anchetă pentru fapte circumscrise subminării economice, spi­o­najului şi, respectiv, trădării, în fa­voa­rea Israelului. El a scăpat. Mai mult, a fost şi promovat. Intervenţia în favoarea fostului ofiţer NKVD, Gogu Rădulescu, s-a făcut dinafara par­tidului şi dinafara ţării.

În 1981, membri ai lojei l-au ma­ni­pulat pe Constantin Pîrvulescu, membru fondator al PCR, să se ridice îm­potriva lui Ceauşescu în plenul lu­crărilor celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român.

După 1985, membrii lojei s-au do­vedit a fi adepţi şi promotori ai re­for­melor gorbacioviste, susţinând ne­ce­si­tatea înlăturării lui Nicolae Ceauşescu şi readucerea la putere a unor persoane din "vechea gardă" la care să fie alăturată tânăra generaţie re­prezentată de membri ai familiilor celor pe care Ceauşescu i-a îndepărtat din primele eşaloane ale puterii. În in­teriorul Partidului Comunist Român se crease un altul secret, ai cărui exponenti la vârf (în Comitetul Politic Exe­cutiv) erau Gogu Rădulescu şi Constantin Dăscălescu. Primul a fost considerat "creierul Elenei Ceauşescu".

În preajma evenimentelor din decembrie 1989, unii membri ai "Lojii de la Comana" erau profund preocupaţi de întocmirea listei noii echipe conducătoare din România. Între cei selectaţi figurau: Gheorghe (Gogu) Rădulescu, Ştefan Andrei (în funcţiile executive supreme); Constantin Mitea, Paul Niculescu-Mizil, Ion Dincă, secretari ai CC al PCR; Corneliu Mănescu, ministru de Externe; Alexandru Bârlădeanu, ministrul Economiei; Mihail Florescu, Ioan Ursu, Vasile Pungan şi alţii, cu portofolii neindicate. Pe o altă listă au fost trecuţi propozabilii la arestare, condamnare, inclusiv la moarte...

În perspectiva întâlnirii secrete de la Malta dintre George Bush şi Mihail Gorbaciov, un grup de 40 de intelectuali de origine română, stabiliţi în străinătate, dintre care peste 30 de etnie evreiască, au adresat o scrisoare celor doi lideri mondiali, precum şi preşedintelui Franţei, François Mitterand, sugerând o intervenţie sovietică în România pentru înlăturarea lui Ceauşescu. Realitatea, ulterior constatată, este aceea că o ase­menea înţelegere a fost realizată, ea fiind cunoscută de unele figuri importante ale evenimentelor din decembrie 1989.

Revin la Gogu Rădulescu. În perioada celui de-al doilea război mon­dial, ilegalistul cominternist s-a pre­dat sovieticilor imediat ce trupele ro­mâne au intrat în URSS. Şi-a petrecut războiul în lagăre de prizonieri, în pe­rioada de ofensivă sovietică fiind unul dintre cei mai activi recrutori ai diviziilor "Tudor Vladimirescu" şi "Horea, Cloşca şi Crişan". Greu de ştiut ce misiuni a mai îndeplinit la Mos­cova, căci la Bucureşti a revenit, îm­preună cu soţia sa, Dorina Rudich ?? (aflată şi ea în URSS încă din 1940), abia la sfârşitul anului 1946.

Cu ajutorul preţios al lui Eugen Jebeleanu, Dorina Rudisch a devenit membră a Uniunii Scriitorilor. Apoi, prin ea şi prin Gogu Ră­du­lescu s-a asigurat o protecţie specială pentru aşa-zisii disidenţi din rân­dul intelectualităţii de rit iudaic, pe lângă care şi-au găsit loc şi alţii. Aşa s-a ajuns la construirea alibiului care să justifice adoptarea lui Gogu Rădulescu de comunitatea evreiască.

Se spune că Gogu Rădulescu ar fi decedat în căminul-spital al comunităţii evreieşti din Calea Griviţei (Bucureşti).
Cunoscători în cele mai fine de­ta­lii ai acestei mari afaceri in­ter­na­ţi­o­na­le de spionaj susţin că sfârşitul fostului agent recrutor al NKVD – în la­gă­rele de prizonieri din URSS în tim­pul războiului – şi unul dintre mo­ni­torii importanţi ai Moscovei din apropierea lui Ceauşescu nu a fost cel declarat.
Un voluntar al enciclopediei li­bere Wikipedia consemnează lapidar: "Se spune că a murit la începutul ani­lor 1990 ca pacient al Spitalului Comunităţii Evreieşti (deşi nu era evreu)".
Nimănui nu i-a fost permis să-l vadă în sicriu.

Numele de cod al lui Gogu Ră­du­les­cu era "Marcel". "Marcel" a fost şi numele misterios pe care Elena i l-a invocat lui Nicolae Ceauşescu în ultimele momente ale vieţii lor... Parcă spunea (citez aproximativ): "Întotdeauna trădarea vine de lângă tine... şi i-am avut aproape... lângă noi... Marcel (...)".


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 9451


Mai multe titluri din categorie

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler

Premierul Italiei care a rupt alianţa cu Hitler
Majoritatea presei s-a mirat că Jurnalul a făcut un interviu cu prinţul Badoglio, în exclusivitate. Cine era frumosul italian de circa 45 de ani, interlocutorul nostru în interviu? Am profitat că prinţul Badoglio...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (6)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă

“Irlandezul din Carpaţi”, din Guvernul lui Cioloş, în afaceri cu statul lui Dăncilă
Galerie Foto Un fost consilier din Guvernul Cioloş derulează, printr-una dintre companiile la care este asociat, contracte cu statul. Şi nu este vorba despre un simplu consilier, ci despre celebrul personaj cunoscut sub numele de ...
Serviciul de email marketing furnizat de