Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a scos "la concurs" în alegerile din această toamnă doar 11 locuri, trei posturi rămânând blocate. Nu au fost declarate eligibile un post de membru CSM din partea tribunalelor (ocupat de Ana Lăbuş), un post de membru CSM din partea parchetelor de pe lângă Tribunale (ocupat de Bogdan Licu) şI un post de membru CSM din partea Parchetului instanşei supreme (ocupat de Graţiana Isac). Patru membri actuali ai Consiliului şi-au depus candidatura pentru o nouă funcţie în viitorul Consiliu: procurorii Dan Chiujdea şI Cristian Deliorga şI judecătorii Lidia Bărbulescu şI Dan Lupaşcu, potrivit Biroului de presă al CSM. În cazul în care aceştia ar mai obţine câte un mandat, viitorul Consiliu ar fi doar pe jumătate schimbat.
S-au înscris în cursă 53 de magistraţI care se vor bate în proiecte şI campanii pentru cele 11 locuri din viitorul CSM. Deocamdată, lista candidaţilor nu a fost făcută publică de către CSM, fiind perioadă de contestaţii la depunerea candidaturilor. Pentru că unele comitete electorale de la instantţe şI parchete au răspuns prompt şi afirmativ solicitării făcute de cotidianul nostru, Jurnalul Naţional vă poate informa parţial atât cu privire la numele celor care şi-au depus candidatura, cât şI despre ceea ce au aceştia de gând să facă în cazul în care vor câştiga un loc în viitorul CSM.
Candidaturile în cifre şI pe ranguri arată în felul următor. Pentru două locuri în CSM se bat trei judecători de la instanţa supremă, alţI 11 magistraţI de la Curţile de Apel se bat pe cele trei locuri din CSM care revin acestor instanţe. 13 judecători de tribunale se bat pe singurul loc scos la "concurs", în timp ce pentru cele două locuri ce revin judecătoriilor concurează 6 magistraţi. La nivelul Parchetelor Curţilor de Apel s-au înscris 8 procurori pe singurul loc eligibil, la parchetele de pe lângă tribunale se bat opt procurori pe un loc, iar la parchetele de pe lângă judecătorii se bat 4 procurori pe un singur loc, după cum ne-a precizat luni Otilia Luiz, coordonatorul Secretariatului Comitetului Electoral Permanent din cadrul CSM. Instanţa supremă ne-a comunicat sec doar numele celor trei candidaţI înscrişI: judecătorul Mircea Aron şI judecătoarele Lidia Bărbulescu, în present membru CSM, şI Victoria Gabriela Bârsan, fără a face publice şI proiectele acestora.
Potrivit procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, procurorul Cristian Deliorga, în prezent membru CSM, candidează pentru un post de membru CSM ca reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale, în timp ce Marian Gigel Alexandru, ca reprezentant al parchetelor de pe lângă curţile de apel.
Parchetul Curţii de Apel Oradea ne-a comunicat că şi-au depus candidatura Mirişan Valentin, pentru un post în CSM ca reprezentant al parchetelor de pe lângă curţile de apel, dar şI, atenţiune!, controversatul procuror Alexandru Lele, ca reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale.
Alexandru Lele este procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, după ce a fost suspendat timp de şase ani de zile şi anchetat, judecat dar scos de sub urmărire penală după întoarcerea dosarului la parchet. Numele lui este legat de arestarea lui Adrian Tarău, fiul fostului prefect de Bihor, dar şi de cel al lui Cristian Panait, procurorul bucureştean care s-a sinucis în aprilie 2002, la puţin timp după ce a descins pentru percheziţie la locuinţa din Oradea a procurorului Lele. Trecut prin cazne, procurorul Lele promite ca în cazul în care va câştiga un loc în viitorul CSM să obţină pentru magistraţii suspendaţi din funcţie ca urmare a urmăririi lor penale condiţii decente de trai pe perioada de incertitudine.
Mai exact, după modelul altor ţări ori al poliţiştilor "puşi la dispoziţie", Lele propune ca şi magistraţilor suspendaţi din funcţie să li se asigure un venit rezonabil care să le permită să-şi întreţină familia şi sa-i ferească de umilinţele şi lipsurile create de imposibilitatea angajării într-un loc de muncă pe măsura pregătirii lor profesionale. În proiectul cu care iese la bătaie, procurorul Lele spune că de fapt, această temere a declanşării nejustificate faţă de magistraţi a unor procese penale, temerea acestora "de a fi victimele unor cercuri de interese ce se pot exprima şi acţiona abuziv prin procurori zeloşi, rău-intenţionaţi sau influenţaţi de presiunea mediatică constituie cea mai gravă formă actuală de presiune exercitată faţă de magistraţi, de natură să le ştirbească independenţa şi calitatea muncii lor".
La nivelul instanţelor judecătoreşti din raza circumscripţiei electorale a Curţii de Apel Piteşti, şi-au depus candidatura pentru un post în viitorul CSM trei persoane. Judecătorul Gheorghe Diaconu, preşedintele Curţii de Apel Piteşti, şi judecătorul Diaconu Dumitru, din cadrul Secţiei Penale a aceleiaşi instanţe, ambii candidează ca reprezentanţi ai judecătorilor de la nivelul curţilor de apel. Judecătoarea Mariana Vârgă de la Tribunalul Vâlcea, Secţia Civilă, candidează ca reprezentant al judecătorilor de la nivelul tribunalelor.
Din raza Curţii de Apel Craiova s-au înscris în cursa alegerilor noului CSM trei judecători. Elena A. Popescu de la Judecătoria Târgu Jiu şi Denis Gabriela Ghervase de la Judecătoria Craiova se bat pentru un loc în Consiliu ca reprezentant al magistraţilor cu rang de judecătorie, în timp de Norel Popescu, de la Tribunalul Mehedinţi intră în lupta pentru singurul loc care revine Tribunalelor în CSM. Răspunsul primit de la comitetul electoral local de la Parchetul Curţii de Apel Craiova, îi pune pe lista candidaţilor şi pe Elisabeta Drăguţ, procurorul general al acestui parchet, dar şi pe Minea Costinel Claudiu, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi.
Candidatul Origel Cotoi (30 de ani), procuror la Parchetul Tribunalului Iaşi, vine cu un proiect în care propune crearea unui "fond de întrajutoarare a magistraţilor pentru cazuri de forţă majoră(de exemplu un magistrat are o afecţiune grava pentru care este necesar un tratament costisitor). Acest fond va fi alimentat printr-o cotizaţie modică lunară şi va fi administrat de CSM". El propune şi mărirea la cinci ani a duratei mandatului magistraţilor ce ocupă funcţii de conducere a instanţelor şi parchetelor, dar şi eliminarea examenului de definitivat de la Institutul Naţional al Magistraturii.
Cezar Hîncu, 40 de ani, preşedintele Curţii de Apel Suceava, este şi el unul dintre cei care speră să obţină o funcţie în viitorul CSM, for care va fi validat la 15 decembrie 2010. Acesta vede, printre altele, că rolul CSM este acela "de a bara prea desele schimbări de competenţă iniţiate populist de către clasa politică, indiferent de dimensiunea reformei (mică, mijlocie, mare) ce declarativ se doreşte a fi implementată, pentru cosmetizarea raportărilor adresate forurilor europene". El arată că noul CSM trebuie să asigure un spirit de echilibru între independenţa şi răspunderea judecătorului şi a justiţiei, vorbeşte despre reinstaurarea bunului simţ, atât în raporturile dintre judecători, cât şi dintre aceştia şi ceilalţi participanţi la actul de justiţie. El critică faptul că judecătorii abia intraţi în sistem au fost încurajaţi să nu respecte practica instanţelor de control judiciar şi "ca o consecinţă, pe judecătorii aflaţi în aceste poziţii, negându-le astfel experienţa profesională şi umană dobândită de-a lungul unei lungi cariere". Judecătorul Hîncu vorbeşte nu doar de reconsiderarea rolului judecătorului în societate "ca formator de opinie, ca om, concitadin, vecin şi prieten", dar şi despre modificări ale competenţelor curţilor de apel, după modelul german şi nu după cel francez.
Concret, Curţile de Apel ar trebui să devină instanţe de ultim grad în jurisdicţiile obişnuite, fapt ce ar contribui mult la unificarea practicii judiciare pe plan naţional.El propune descentralizarea Inspecţiei Judiciare prin exercitarea atribuţiilor la nivelul curţilor de apel şi critică Institutul Naţional al Magistraturii pentru că "a devenit o instituţie care creează mici <
Conştient fiind că "majoritatea judecătorilor de la instanţele din Româîn sunt în măsură să propună proiecte cel puţin viabile în privinţa activităţii lor sub acest statut", Dicu Aurel Liviu, vicepreşedintele Tribunalului Botoşani, judecător cu grad de curte de apel, pune la bătaie profilul său moral şi profesional. "Consider că este nevoie mai mult ca oricând de responsabilitate, corectitudine, onestitate şi decenţă în abordarea oricărui aspect ce concură la realizarea obiectivelor sistemului judiciar şi cred cu tărie că este nevoie - şi sun capabil de aceasta - de a <
Alexandru Şerban, vicepreşedintele Curţii de Apel Braşov, şi-a depus candidatura pentru unul din cele trei locuri din CSM care revin curţilor de apel. Pentru posturile de procuror în CSM din raza Parchetului Curţii de Apel Braşov candidează trei procurori: Elena Hach, procuror la PCA Braşov, ca reprezentant al procurorilor de curţi de apel; Oana-Andreea Hăineală Schimidt, de la Tribunalul Braşov, pentru singurul loc de procuror de tribunal scos la concurs de CSM. Pentru postul de procuror de judecătorie s-a înscris şi procuroarea Cristina-Andreea Cardaşol, de la Judecătoria Zărneşti.
Din raza Curţii de Apel Alba Iulia, s-a depus o singură candidatură pentru alegerile de la nivelul tribunalelor, potrivit răspunsului primit de Jurnalul Naţional de la Comitetul electoral din cadrul acestei instanţe. Este vorba despre preşedintele Tribunalului Sibiu, judecătorul Rusu Marcel Ioan.
Pentru locurile aferente procurorilor, de pe raza Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, s-au înscris Ilie Nariţa, procuror şef secţie judiciară Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi procurorul Aron Ioan Marius, şeful Secţiei de Urmărire Penală la Parchetul Tribunalului Sibiu.
Din raza Curţii de Apel Târgu Mureş candidează judecătorul Nicolae - Horaţius Dumbravă, fost procuror, judecător din 2000, în prezent preşedintele acestei instanţe. Dumbravă împreună cu Cristi Danileţ, vicepreşedinte îJudecătoria Oradea - candidat pentru postul CSM ce revine judecătoriilor, şi Adrian T. Neacşu, preşedinte Tribunalul Vrancea - candidat pentru postul CSM ce revine tribunalelor, au un "Proiect comun privind principalele obiective pentru consolidarea CSM şi întărirea puterii judecătoreşti". Cei trei propun un CSM pentru independenţa justiţiei de calitate, puternic şi respectat, obiectiv şi transparent, un CSM responsabil. Cei trei arată că "lipsa de performanţă din ultimii şase ani a CSM în ansamblul statului român se datorează propriilor vicii structurale, fie că vorbim de vulnerabilitatea individuală a membrilor puşi în faţa unor probleme personale de integritate sau de biografie, fie că vorbim de incapacitatea acestui organism de a se concentra asura unor obiective fundamentale pe care să le promoveze cu hotărâre în relaţiile cu autorităţile publice".
Cei trei magistraţi-disidenţi susţin că "moştenirea lăsată de CSM la finalul mandatului 2004-2010 este una dificilă şi constituie cea mai importantă vulnerabilitate pentru valorile fundamentale care definesc existenţa unei justiţii democratice".
"Următorii ani vor fi decisivi pentru garantarea independenţei justiţiei şi conservarea statutului independent al judecătorilor şi procurorilor. Ameninţările în direcţia unor schimbări radicale şi a reaşezării mai precare a puterii judecătoreşti între puterile statului, sunt concrete şi predictibile. Sistemul judiciar, prin garantul independentţei lui structurale, trebuie să fie pregătit pentru a face faţă unor provocări importante.", spun cei trei candidaţI în echipă.
De la instanţele de pe raza Curţii de Apel Cluj, s-au înscris pentru un loc în CSM Dana Cristina Gîrbovan de la Curtea de Apel Cluj, şI Puţura Ovidiu, de la Tribunalul Bistriţa Năsăud. Dana Gîrbovan este şI preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), asociaţie care a demarat proiectul "Alegeri pentru CSM 2010-2016" prin care se urmăreşte alegerea unor personae care au soluţii viabile pentru problemele sistemului judiciar, respective candidează în baza unui proiect.
Pentru postul din CSM aferent tribunalelor s-a înscris şI Gabriela Baltag, de la Tribunalul Neamş, aflat în circumscriptia electorală a Curţii de Apel Bacău, judecătoarea fiind susţinută de Asociaşia Magistraţilor din România (AMR). Acestaă organizaţie professională, nonguvernamentală a reţinut din proiectul judecătoarei Baltag îndeosebi obiectivele referitoare la apărarea statutului magistraţilor, politica salarială şI imaginea publică. Judecătoarea Baltag şi-a ales ca motto al proiectului său de candidat la CSM un citat din M.S. Regele Carol al II-lea: "Justiţia este aceea care dintr-o literă moartă este chemată să facă operă vie". Candidata critică intenţia actuală de modificare a Constituţşiei în sensul reducerii numărului de magistraţI în componentţa CSM, spunând că această schimbare "nu va imprima un plus de supleţe a Consiliului şI nici mai multă imparţialitate în recrutarea şI promovarea corpului de magistraţI, ori în împlinirea rolului său în materie disciplinară".
Candidata consideră intenţia de revizuire a Constituţiei pe acest considerent ca fiind lipsită de logică. Critică inventarea "interviului" ca "excepţie nejustificată" prin care se nesocoteşte "regula concursului ori a examenului" cum se întâmplă mai ales în promovarea la DIICOT, DNA şI la instanţa supremă. Propune menţinera Inspecţiei Judiciare în cadrul CSM, "fără ca această instituţie să poată fi coordonată ori supravegheată de Parlamentul României, aşa cum se propune în Strategia de reformă". Gabriela Baltag propune să fie menţinută durata de şase ani a mandatului membrilor CSM, dar fără posibilitatea reînvestirii, pentru "a împiedica transformarea Consiliului într-o castă interesată de sine şI nu de scopul pentru care a luat fiinţă". În fapt, candidată consideră "iresponsabilă" interpretarea care a permis ca anul acesta sa fie scoase la concurs doar 11 din cele 14 posturi. Ea critică lipsa dezbaterii profesionale transparente şI publice legată de posibilitatea "reinvestirii" ori a "reînnoirii" în funcţie a unora dintre membrii CSM şI numeşte Hotărârea CSM nr. 565 ca fiind "lipsită de decenţă".
În circumscripţia electorală a Curţii de Apel Timişoara şi-au depus candidaturile Lidia Barac, preşedintele acestei instanţe, în prezent detaşată la Ministerul de Justiţie în funcţia de ministru secretar de stat, dar şi judecătorul Rustin Petru Ciasc, vicepreşedinte al Tribunalului Caraş-Severin. În circumscripţia electorală a Curţii de Apel Galaţi s-a înscris pentru alegerile primare Rodica Arhip, judecătoare la Tribunalul Galaţi, magistrat ce a avut opt ani de zile în care a fost supusă privaţiunilor pentru că a demascat fapte de corupţie, după cum precizează aceasta în scrisoarea de candidatură. Pe lista celor care vor un post în viitorul CSM se află şi judecătoarea Lăcrămioara Axinte (45 de ani) de la Tribunalul Botoşani. Aceasta cere imperativ trecerea bugetului instanţelor de la Ministerul Justiţiei la instanţa supremă, fapt ce ar fi trebuit să se întâmple încă din anul 2008. Propune modificări legislative astfel încât taxele judiciare de timbru, precum şi sumele provenite din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, ale notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti să se plătească în contul instanţei supreme. Totodată Lăcrămioara Axinte propune ca magistraţii să primească dreptul de a se organiza în sindicate şi pentru a nu mai putea fi "păcăliţi" de Executiv.
