Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ciuda potențialului turistic fabulos, România e printre țările care fac cei mai puțini bani din turism la nivelul Uniunii Europene. Bulgaria, o țară de două ori mai mică, aduce de trei ori mai mulți turiști străini. La finalul serialului „Turismul românesc, pe pantă în jos”, am încercat să aflăm dacă se mai poate face ceva și am vorbit cu ministrul Turismului, Bogdan Trif.
La sediul Ministerul Turismului lipsește firma. Nimănui nu i-a trecut prin minte să bată în cuie o plăcuță care să anunțe prezența acestei instituții într-o clădire din zona Gării de Nord din București. Adică la instituția care ar trebui să se ocupe de promovarea la nivel mondial a țării cu totul, nimănui nu i-a trecut prin cap să se promoveze pe ei înșiși măcar acolo, la colțul străzii. La acest sediu ne-am întâlnit cu Bogdan Trif, ministru al Turismului, cel care ar trebui să găsească soluții la o serie de probleme pe care le-am prezentat pe larg în serialul nostru despre cum nu suntem în stare să atragem turiști scrăini sau autohtoni în sezonul de iarnă.
REP: În anii 2000 România era considerată de către specialiști americani o viitoare nouă vedetă a turismului de iarnă în Europa. Ce s-a întâmplat între timp, unde ne-am împotmolit?
Bogdan Trif: Din fericire avem o țară binecuvântată de Dumnezeu, avem toate formele de relief, inclusiv munți extrem de pitorești care sunt pretabili sporturilor de iarnă. Din păcate am rămas mult în urmă față de competitorii noștri, față de Austria, Elveția, Germania, Franța. Nu avem domenii schiabile care să concureze cu aceștia. În total avem 201 pârtii omologate și 162 de kilometri de pârtii. E extrem de puțin!
Rep: Și unde ne-am împotmolit? Nu ați răspuns la întrebare.
BT: Oh, trebuie să răspund pentru cei care au fost înaintea mea și nu au realizat lucruri care trebuiau făcute, din păcate. Lipsa de viziune, lipsa de hotărâre, indolența poate. Incompetența. Pur și simplu trebuiau făcute proiecte și să fie implementate.
Reporter: Și dumneavoastră ce veți face în plus față de ceilalți de dinainte?
Citește pe Antena3.ro
BT: Vrem să ne orientă pe zone montane mai înalte pentru că trebuie să privim în viitor: fenomenul de încălzire globală e tot mai prezent și vedem că este tot mai accentuat în România. Degeaba facem pârtii la 500, 600, 1000 de metri și să observăm că nu avem zăpadă acolo. Vrem să facem proiecte în zone alpine înalte care să rivalizeze cu cele din exterior. Avem un proiect de acest gen considerat de importanță națională: domeniul schiabil din munții Făgăraș. E un proiect mai vechi, chiar din epoca trecută, dar a fost adaptat la zilele noastre și se va cuprinde nouă localități din zona Bâlea. Deocamdată proiectul e în stadiu incipient, s-a creat o asociație de dezvoltare, stau toți la masă și sunt determinați să implementeze proiectul. Vrem să îi ajutăm. Încercăm să vedem împreună cu cei de la Mediu, de la Ape și Păduri pe unde poate fi creionat exact traseul pârtiilor de schi astfel încât să fie respectată legislația de mediu pentru că o bună parte din munții noștri e declarată arie naturală protejată și ne dorim să protejăm și natura.
REP. Dumneavoastră vă apucați de un proiect nou când sunt mai multe pârtii de schi începute de guvernările trecute și nefinalizate. De ce nu le terminați pe acelea întâi?
Din 2009 până în prezent ministerul Turismului a dat un ajutor autorităților locale care au dezvoltat 19 proiecte pe domenii schiabile din care 11 au fost finalizate. Șase din păcate nu au fost finalizate la termen și au contractul de finanțare expirat motiv pentru care au fost reintroduse în master-plan (de turism n.r.) urmând ca ei ei să vină cu toată documentația la noi, să o analizăm, să studiem oportunitatea și să vedem în ce fel aceste proiecte pot deveni eficiente.Și mai avem două proiecte, cel de la Petroșani și cel de la Voineasa care sunt în derulare. Cel de la Voineasa probabil se va finaliza în curând. Din câte îmi amintesc mai trebuie finalizată doar parcarea supraterană.
Rep: Avem o percepție diferită asupra finalizării unui proiect. La Voineasa erau prevăzuți 80 de km de pârtie și sunt finalizați doar 9.
La noi proiectul așa figurează ca fiind finalizat în proporție de 95%...
REP Înainte să vă apucați de un proiect de la zero, v-ați gândit că poate ar fi bine să le extindeți pe cele cu potențial deja existente, cum e cel de la Voineasa?
Bineînțeles că da, dar putem să mergem și în paralel. Nu înseamnă că ne calăm doar pe un singur proiect și pe restul le abandonăm. Nu, ne dorim să le eficientizăm și pe celelalte.
Rep:De ce nu vin turiști străini la noi?
Au venit, să știți. În 2017 am avut o creștere de 11% față de 2016. Nu vin cât ne-am dori noi să vină. Dar le lipsește aici un domeniu schiabil. De ce să vi la o pârtie de schi de un kilometru, doi unde nu ai ce să faci mare lucru, e înghesuială, când ai alternativă la același preț în țări nu departe de noi.
REP. Adică în Bulgaria. E o țară de două ori mai mică care atrage de trei ori mai mulți turiști străini. De ce ei au putut și noi nu?
Dar nu aș vrea să îi ridicăm chiar asa mult în slavă pe bulgari, poate și din mândrie națională. Bineînțeles că trebuie să ne uităm și la bulgari, dar nu doar la bulgari, trebuie să ne uităm la țările mult mai dezvoltate decât Bulgaria. Nu ne-am propus să reinventăm roata, trebuie să luăm rețetele de succes de afară și să le implementăm la noi în România.
Deci avem ce să învățăm de la bulgari?
Îmi tot spuneți de bulgari! V-am spus: și din mândrie națională, și să fie așa, nu am să vă spun că avem ce să învățăm, chiar dacă o să luăm niște idei de la ei. Dar eu îmi doresc să învăț de la țările mult mai dezvoltate, de la Anglia, Franța, Austria, Germania, Elveția, țări care au o tradiție în turism și îmi doresc să copiez modelul lor și nu modelul bulgăresc, cu tot respectul pentru Bulgaria.
Dacă vă veți compara cu țările dezvoltate ați putea apoi să vă justificați că nu aveți resursele lor...
Acum noi suntem în Uniunea Europeană și resurse financiare sunt. Trebuie să scriem proiecte, să ne punem mintea la contribuție și să dezvoltăm domenii schiabile. Mai mult, lucrăm la o strategie a turismului împreună cu experți de la Banca Mondială și la care o să implic și mediul privat astfel încât să putem să trasăm direcțiile viitoarei dezvoltări a turismului din România și ale proiectelor mari pe care le vom face. Până acum nu a existat o strategie în Turism. A fost doar o strategie în Ecoturism și una în turismul balneo, dar au fost doar strategii peste care s-a așternut praful. E nevoie de o strategie pentru că orice acțiune pe care o faci trebuie să fie planificată, să știi de unde pleci, ce vrei să faci și unde vrei să ajungi. Dacă nu ai așa ceva, mergi la ghici.
Citat: „Degeaba facem pârtii la 500, 600, 1000 de metri și să observăm că nu avem zăpadă acolo. Vrem să facem proiecte în zone alpine înalte care să rivalizeze cu cele din exterior”
