x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Gabriel Biriş: Cea mai mare problemă economică a României este ANAF. Izolarea Transilvaniei pune România în pericol ca ţară

0
Autor: Cristian Anton 22 Dec 2016 - 16:25
Gabriel Biriş: Cea mai mare problemă economică a României este ANAF. Izolarea Transilvaniei pune România în pericol ca ţară CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Vezi galeria foto


Gabriel Biriş a fost unul din tehnocraţii controversaţi ai Guvernului Cioloş. Avocatul şi consultantul fiscal Biriş a fost nevoit să demisioneze în septembrie din funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor, din cauza proiectului de modificare a Codului Fiscal pe care îl susţinea. El crede şi acum că aceste modificări trebuie făcute şi identifică în ANAF drept cea mai mare problemă a economiei româneşti. Ce părere are fostul secretar de stat despre promisiunile electorale ale PSD şi PNL, ce priorităţi trebuie să aibă viitorul guvern şi cum îl vede acum pe Dacian Cioloş, ne spune Gabriel Biriş, într-un interviu în care atinge subiecte extrem de sensibile pentru România.

 

Jurnalul Naţional: Ce părere aveţi despre promisiunile electorale ale partidelor, cât de realiste sunt? Credeţi că PSD va reuşi să le pună în practică?

Gabriel Biriş: Sunt vise umede. Am mai zis despre programele astea că s-a exagerat cu promisiunile. Vorbim despre un set foarte complex de promisiuni făcute de PSD atât pe partea de reduceri de impozite şi taxe, la ei cota unică scade până la 10%, contribuţia la sănătate pentru PFA-uri devine opţională, ceea ce înseamnă reducerea sarcinii fiscale de la 20,6% la 10%. Vin cu promisiuni de scutiri de impozit pe salariul la medici, cu scăderea în continuare a TVA-ului până la 18%, plus creşteri de salarii, creşteri de pensii...Deci, cum am zis mai devreme, vise umede. Pe partea cealaltă, PNL parcă a făcut un fel de fetish din cota de 16%. 16% TVA, 16% contribuţii sociale ale angajatului, 16% contribuţii obligatorii ale angajatorului. Iniţial, nu a fost clar ce se întâmplă cu impozitul pe dividende, după care au spus că rămâne 5%, în timp ce PSD vine cu 0%, deci a fost aşa, un fel de emulaţie generală. Revenind la întrebarea dumneavoastră, nu cred că PSD va fi în stare să-şi ţină promisiunile, şi nici PNL n-ar fi reuşit.

„Din punct de vedere al impactului bugetar, promisiunile sunt de nesusţinut. Nu ştiu cum au făcut socotelile, dar nu au cum să ţină, nici unii, nici alţii n-aveau cum să se închidă într-un deficit bugetar rezonabil”, consultantul fiscal Gabriel Biriş.

J.N.: De ce are nevoie România pentru a creşte?

G.B.: Părerea mea personală, ca specialist, ca cetăţean, dar şi ca om care îşi ia foarte mult feedback din viaţa reală...Când am fost secretar de stat la Ministerul de Finanţe m-am întâlnit foarte des cu reprezentanţii mediului de afaceri, tocmai ca să înţeleg ce nu înţelesesem. Cred că România are mult mai multă nevoie de investiţii, de stimulare a muncii, de predictibilitate, stabilitate şi mai ales de îmbunătăţirea serviciilor publice.

Stăteam de vorbă, mai devreme, cu un client, care este unul dintre cei mai mari contribuabil, antreprenor român, la bugetul de stat şi pe care ANAF îl pune în genunchi. De ce? Pentru nişte invenţii de-ale lor, Gabriel Biriş

Aşa cum am văzut că se continuă campania de anulare a codurilor de TVA pentru antreprenori care au o făcut o mare fraudă, în sensul în care au uitat să-şi prelungească sediul sau să-şi prelungească mandatul la administrator şi pentru asta trebuie să-i omorâm. Formularul 088, care a fost simplificat, în continuare pune dificultăţi, formularul 394 n-a fost suficient pregătit, parcă nu se înţelege cât de important este ca oamenii să nu fie încurcaţi, să nu piardă mai mult timp cu îndeplinirea obligaţiilor faţă de stat, decât cu munca. M-aş fi bucurat să văd în campanie şi probabil aş fi votat cu sufletul mult mai deschis decât am făcut-o duminică, un partid care să se aplece asupra acestor subiecte.

J.N.: Care sunt provocările bugetului pe 2017 şi ce măsuri trebuie să ia viitorul guvern pentru respectarea ţintei de deficit, de până în 3%

G.B.: Ştiţi că mi-am dat demisia de la Ministerul Finanţelor ca urmare a unei ordonanţe care s-a scurs pe surse în public şi care n-a mai avut susţinere din partea premierului, în acel moment. Parte din acele măsuri le-am văzut deja zilele trecute în Monitorul Oficial, chiar dacă sunt de foarte mică anvergură. Avem nevoie să reluăm discuţia pe proiectul rămas la minister, pentru că, în ceea ce priveşte reforma, pe bune, a contribuţiilor sociale, ea este necesară, din partea asta există cele mai multe discuţii şi cele mai multe complicaţii. Vă dau doar un exemplu, propunerea mea ar fi dus la eliminarea a peste două milioane şi jumătate de decizii de impunere emise de ANAF. Înmulţiţi asta cu 10 lei, cât costă una. Plus eficientizarea colectărilor. ANAF încă n-a emis deciziile de regularizare la CASS pe 2012, care se prescriu mâine-poimâine şi zicem că n-avem bani la sănătate.

„Aşa cum vorbeam acum câţiva ani de o ţară coruptă fără corupţi, acum vorbim de evaziune fără evazionişti. Pentru că evaziune, să ne înţelegem, se face pe persoană şi acolo trebuie să mergem. Noi vedem acum doar firme care sunt evazioniste”, consultantul fiscal Gabriel Biriş.

Tot vorbim de Panama Papers, Panama Files, de combaterea erodării bazei fiscale. Păi, propunerea aia avea o măsură extrem de simplă care de-offshore-iza România, transparentiza toate deţinerile, toate profiturile parcate prin cine ştie ce ţări calde de-a lungul timpului, care puteau fi astfel impozitate în România. Ce era rău în asta? Avem de şase ani deja metodele de control indirect. Costă mai mult funcţionarea echipei de control decât banii pe care i-a colectat la buget. Randamentul colectării trebuie să ne preocupe. De ce n-a funcţionat acel proiect care a fost susţinut şi de FMI? Pentru că nu s-au creat instrumentele prin care să funcţioneze şi pe care le creia tocmai acest proiect al meu de ordonanţă.

J.N.: Care ar fi cea mai mare provocare pentru economia românească în 2017?

G.B.: Cea mai mare provocare, din punctul meu de vedere, este pornirea motoarelor de investiţie. Noi suntem campioni la creştere economică. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Am fost campioni şi în 2008. Mai ţineţi minte când ne trimitea Tăriceanu să cumpărăm case în SUA, că s-au ieftinit? Duduia economia! Era fals. Acum duduie pe consum. Consumul dezechilibrează balanţa comercială, pune presiune pe nişte echilibre macro-economice şi nu ăsta trebuie să fie principalul motor de creştere. Trebuie să facem procedurile mult mai simple în special pentru marile proiecte finanţate din bani europeni. Trebuie să trecem Carpaţii cu autostrăzi, obligatoriu. Uitaţi-vă la harta autostrăzilor care se vor finaliza în următorii doi-trei ani de zile. O să vedeţi că Transilvania va fi izolată de România.

 

Decuplarea economică a Transilvaniei, un pericol pentru România ca ţară

G.B: Transilvania va fi conectată de vest, va deveni cum era Cehia faţă de Slovacia, în momentul ’90. Or, asta este periculos inclusiv pentru viitorul României ca ţară. Pentru că atunci când apar diferenţe foarte mari, apar şi aceste riscuri. Aţi văzut campania UDMR-ului în Transilvania: vă scăpăm de Bucureşti! Trecem peste faptul că, de fapt, Bucureştiul este cel mai mare contributor, dar mesajul este clar: Transilvania este într-un proces de decuplare economică de restul ţării. Ca să oprim procesul ăsta şi să avem o ţară, să putem să construim o naţiune în coeziune, avem nevoie să creştem nivelul economic. Ca să creştem nivelul economic, avem nevoie de investiţii. Ca să atragem investiţii şi acolo, avem nevoie de infrastructură. Prioritatea priorităţilor trebuie să fie o autostradă de la Iaşi la Târgu Mureş, una de la Iaşi la Bucureşti şi de la Piteşti la Sibiu.

 

„Niciun partid nu vorbeşte de grădiniţe, nici un partid nu vorbeşte de creşe. Venind din business, le înţeleg business planul lor, făcut pe maxim patru ani. Trebuie mai multă responsabilitate. Asta e cea mai mare provocare, după cea legată de infrastructură”, consultantul fiscal Gabriel Biriş. 

J.N: Este singura provocare?

G.B: Şi mai este o mare provocare. Trebuie să ne trezim un pic mai repede în ceea ce priveşte investiţia în viitorul nostru. Noi vorbim de educaţie, în momentul de faţă, în special cu aplecare spre şcolile profesionale, care au fost distruse de Abramburica ( Ecaterina Andronescu-n.red), vorbim de licee şi de facultăţi. Este greşit. Piatra de temelie se pune în grădiniţă. Şi, ca să stimulăm natalitatea la clasa de mijloc avem nevoie de creşe, pentru ca mămicile să aibă unde să-şi ducă copiii şi să fie sigure că sunt bine îngrijiţi, pentru că altfel nu-i mai fac, aşteaptă până trec de nişte paşi în carieră. Sunt studii făcute pe zeci de ani, de neurochirurgi şi sociologi, care arată că 90% din viitorul copilului este determinat în primii cinci ani. Asta trebuie să ne facă pe noi, ca ţară, să ne uităm mult mai atent la aceste politici educaţionale. Şi despre lucrul ăsta nu vorbeşte încă nimeni.

J.N.: Care au fost cele mai mari probleme economice din 2016?

G.B.: Cea mai mare problemă economică a României este ANAF, din păcate. Sunt politici începute în 2014 şi exacerbate în 2015 şi 2016. Au crescut foarte mult exagerările în aplicarea legislaţiei fiscale. S-a exagerat la un nivel de neconceput cu plângerile penale. Ştiţi că 60% din toate contestaţiile depuse în 2015, vorbesc de cele mari, sunt cu sutele, sunt suspendate pe motiv că ANAF a făcut plângeri penale. Chiar aşa, transformăm toată ţara în infractori, prin legi prost scrise şi prost aplicate? Asta a fost cea mai mare problemă pentru economia României. În momentul în care, orice faci, îţi pui întrebarea „băi, lasă dobânzi, penalităţi, dar e vreun risc penal?”, ajungi să nu te mai mişti.

J.N.: Care a fost cel mai mare eşec al Guvernului Cioloş?

G.B.: Cioloş are foarte multe lucruri bune făcute, în special în ceea ce priveşte transparentizarea, deschiderea faţă de ţară, o aversiune reală împotriva risipirii banului public. Cred însă că trebuia să avem mai mult curaj, să facem lucrurile până la capăt. Aici sunt un pic subiectiv, pentru că ştiţi povestea cu plecarea mea de la Ministerul Finanţelor... Dar cred că mai mult curaj din partea lui ar fi ajutat în primul rând ţara şi în al doilea rând viitorul său politic.

J.N. : De ce nu se simte toată această creştere economică în buzunarele românilor?

G.B.: Păi, eu cred că se simte. Atâta timp cât creşterea economică este bazată pe consum, înseamnă că românii au bani.        


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...
Serviciul de email marketing furnizat de