x close

Gabriel Biriş: Cea mai mare problemă economică a României este ANAF. Izolarea Transilvaniei pune România în pericol ca ţară

0
Autor: Cristian Anton 22 Dec 2016 - 16:25
Gabriel Biriş: Cea mai mare problemă economică a României este ANAF. Izolarea Transilvaniei pune România în pericol ca ţară CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Vezi galeria foto


Gabriel Biriş a fost unul din tehnocraţii controversaţi ai Guvernului Cioloş. Avocatul şi consultantul fiscal Biriş a fost nevoit să demisioneze în septembrie din funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor, din cauza proiectului de modificare a Codului Fiscal pe care îl susţinea. El crede şi acum că aceste modificări trebuie făcute şi identifică în ANAF drept cea mai mare problemă a economiei româneşti. Ce părere are fostul secretar de stat despre promisiunile electorale ale PSD şi PNL, ce priorităţi trebuie să aibă viitorul guvern şi cum îl vede acum pe Dacian Cioloş, ne spune Gabriel Biriş, într-un interviu în care atinge subiecte extrem de sensibile pentru România.

 

Jurnalul Naţional: Ce părere aveţi despre promisiunile electorale ale partidelor, cât de realiste sunt? Credeţi că PSD va reuşi să le pună în practică?

Gabriel Biriş: Sunt vise umede. Am mai zis despre programele astea că s-a exagerat cu promisiunile. Vorbim despre un set foarte complex de promisiuni făcute de PSD atât pe partea de reduceri de impozite şi taxe, la ei cota unică scade până la 10%, contribuţia la sănătate pentru PFA-uri devine opţională, ceea ce înseamnă reducerea sarcinii fiscale de la 20,6% la 10%. Vin cu promisiuni de scutiri de impozit pe salariul la medici, cu scăderea în continuare a TVA-ului până la 18%, plus creşteri de salarii, creşteri de pensii...Deci, cum am zis mai devreme, vise umede. Pe partea cealaltă, PNL parcă a făcut un fel de fetish din cota de 16%. 16% TVA, 16% contribuţii sociale ale angajatului, 16% contribuţii obligatorii ale angajatorului. Iniţial, nu a fost clar ce se întâmplă cu impozitul pe dividende, după care au spus că rămâne 5%, în timp ce PSD vine cu 0%, deci a fost aşa, un fel de emulaţie generală. Revenind la întrebarea dumneavoastră, nu cred că PSD va fi în stare să-şi ţină promisiunile, şi nici PNL n-ar fi reuşit.

„Din punct de vedere al impactului bugetar, promisiunile sunt de nesusţinut. Nu ştiu cum au făcut socotelile, dar nu au cum să ţină, nici unii, nici alţii n-aveau cum să se închidă într-un deficit bugetar rezonabil”, consultantul fiscal Gabriel Biriş.

J.N.: De ce are nevoie România pentru a creşte?

G.B.: Părerea mea personală, ca specialist, ca cetăţean, dar şi ca om care îşi ia foarte mult feedback din viaţa reală...Când am fost secretar de stat la Ministerul de Finanţe m-am întâlnit foarte des cu reprezentanţii mediului de afaceri, tocmai ca să înţeleg ce nu înţelesesem. Cred că România are mult mai multă nevoie de investiţii, de stimulare a muncii, de predictibilitate, stabilitate şi mai ales de îmbunătăţirea serviciilor publice.

Stăteam de vorbă, mai devreme, cu un client, care este unul dintre cei mai mari contribuabil, antreprenor român, la bugetul de stat şi pe care ANAF îl pune în genunchi. De ce? Pentru nişte invenţii de-ale lor, Gabriel Biriş

Aşa cum am văzut că se continuă campania de anulare a codurilor de TVA pentru antreprenori care au o făcut o mare fraudă, în sensul în care au uitat să-şi prelungească sediul sau să-şi prelungească mandatul la administrator şi pentru asta trebuie să-i omorâm. Formularul 088, care a fost simplificat, în continuare pune dificultăţi, formularul 394 n-a fost suficient pregătit, parcă nu se înţelege cât de important este ca oamenii să nu fie încurcaţi, să nu piardă mai mult timp cu îndeplinirea obligaţiilor faţă de stat, decât cu munca. M-aş fi bucurat să văd în campanie şi probabil aş fi votat cu sufletul mult mai deschis decât am făcut-o duminică, un partid care să se aplece asupra acestor subiecte.

J.N.: Care sunt provocările bugetului pe 2017 şi ce măsuri trebuie să ia viitorul guvern pentru respectarea ţintei de deficit, de până în 3%

G.B.: Ştiţi că mi-am dat demisia de la Ministerul Finanţelor ca urmare a unei ordonanţe care s-a scurs pe surse în public şi care n-a mai avut susţinere din partea premierului, în acel moment. Parte din acele măsuri le-am văzut deja zilele trecute în Monitorul Oficial, chiar dacă sunt de foarte mică anvergură. Avem nevoie să reluăm discuţia pe proiectul rămas la minister, pentru că, în ceea ce priveşte reforma, pe bune, a contribuţiilor sociale, ea este necesară, din partea asta există cele mai multe discuţii şi cele mai multe complicaţii. Vă dau doar un exemplu, propunerea mea ar fi dus la eliminarea a peste două milioane şi jumătate de decizii de impunere emise de ANAF. Înmulţiţi asta cu 10 lei, cât costă una. Plus eficientizarea colectărilor. ANAF încă n-a emis deciziile de regularizare la CASS pe 2012, care se prescriu mâine-poimâine şi zicem că n-avem bani la sănătate.

„Aşa cum vorbeam acum câţiva ani de o ţară coruptă fără corupţi, acum vorbim de evaziune fără evazionişti. Pentru că evaziune, să ne înţelegem, se face pe persoană şi acolo trebuie să mergem. Noi vedem acum doar firme care sunt evazioniste”, consultantul fiscal Gabriel Biriş.

Tot vorbim de Panama Papers, Panama Files, de combaterea erodării bazei fiscale. Păi, propunerea aia avea o măsură extrem de simplă care de-offshore-iza România, transparentiza toate deţinerile, toate profiturile parcate prin cine ştie ce ţări calde de-a lungul timpului, care puteau fi astfel impozitate în România. Ce era rău în asta? Avem de şase ani deja metodele de control indirect. Costă mai mult funcţionarea echipei de control decât banii pe care i-a colectat la buget. Randamentul colectării trebuie să ne preocupe. De ce n-a funcţionat acel proiect care a fost susţinut şi de FMI? Pentru că nu s-au creat instrumentele prin care să funcţioneze şi pe care le creia tocmai acest proiect al meu de ordonanţă.

J.N.: Care ar fi cea mai mare provocare pentru economia românească în 2017?

G.B.: Cea mai mare provocare, din punctul meu de vedere, este pornirea motoarelor de investiţie. Noi suntem campioni la creştere economică. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Am fost campioni şi în 2008. Mai ţineţi minte când ne trimitea Tăriceanu să cumpărăm case în SUA, că s-au ieftinit? Duduia economia! Era fals. Acum duduie pe consum. Consumul dezechilibrează balanţa comercială, pune presiune pe nişte echilibre macro-economice şi nu ăsta trebuie să fie principalul motor de creştere. Trebuie să facem procedurile mult mai simple în special pentru marile proiecte finanţate din bani europeni. Trebuie să trecem Carpaţii cu autostrăzi, obligatoriu. Uitaţi-vă la harta autostrăzilor care se vor finaliza în următorii doi-trei ani de zile. O să vedeţi că Transilvania va fi izolată de România.

 

Decuplarea economică a Transilvaniei, un pericol pentru România ca ţară

G.B: Transilvania va fi conectată de vest, va deveni cum era Cehia faţă de Slovacia, în momentul ’90. Or, asta este periculos inclusiv pentru viitorul României ca ţară. Pentru că atunci când apar diferenţe foarte mari, apar şi aceste riscuri. Aţi văzut campania UDMR-ului în Transilvania: vă scăpăm de Bucureşti! Trecem peste faptul că, de fapt, Bucureştiul este cel mai mare contributor, dar mesajul este clar: Transilvania este într-un proces de decuplare economică de restul ţării. Ca să oprim procesul ăsta şi să avem o ţară, să putem să construim o naţiune în coeziune, avem nevoie să creştem nivelul economic. Ca să creştem nivelul economic, avem nevoie de investiţii. Ca să atragem investiţii şi acolo, avem nevoie de infrastructură. Prioritatea priorităţilor trebuie să fie o autostradă de la Iaşi la Târgu Mureş, una de la Iaşi la Bucureşti şi de la Piteşti la Sibiu.

 

„Niciun partid nu vorbeşte de grădiniţe, nici un partid nu vorbeşte de creşe. Venind din business, le înţeleg business planul lor, făcut pe maxim patru ani. Trebuie mai multă responsabilitate. Asta e cea mai mare provocare, după cea legată de infrastructură”, consultantul fiscal Gabriel Biriş. 

J.N: Este singura provocare?

G.B: Şi mai este o mare provocare. Trebuie să ne trezim un pic mai repede în ceea ce priveşte investiţia în viitorul nostru. Noi vorbim de educaţie, în momentul de faţă, în special cu aplecare spre şcolile profesionale, care au fost distruse de Abramburica ( Ecaterina Andronescu-n.red), vorbim de licee şi de facultăţi. Este greşit. Piatra de temelie se pune în grădiniţă. Şi, ca să stimulăm natalitatea la clasa de mijloc avem nevoie de creşe, pentru ca mămicile să aibă unde să-şi ducă copiii şi să fie sigure că sunt bine îngrijiţi, pentru că altfel nu-i mai fac, aşteaptă până trec de nişte paşi în carieră. Sunt studii făcute pe zeci de ani, de neurochirurgi şi sociologi, care arată că 90% din viitorul copilului este determinat în primii cinci ani. Asta trebuie să ne facă pe noi, ca ţară, să ne uităm mult mai atent la aceste politici educaţionale. Şi despre lucrul ăsta nu vorbeşte încă nimeni.

J.N.: Care au fost cele mai mari probleme economice din 2016?

G.B.: Cea mai mare problemă economică a României este ANAF, din păcate. Sunt politici începute în 2014 şi exacerbate în 2015 şi 2016. Au crescut foarte mult exagerările în aplicarea legislaţiei fiscale. S-a exagerat la un nivel de neconceput cu plângerile penale. Ştiţi că 60% din toate contestaţiile depuse în 2015, vorbesc de cele mari, sunt cu sutele, sunt suspendate pe motiv că ANAF a făcut plângeri penale. Chiar aşa, transformăm toată ţara în infractori, prin legi prost scrise şi prost aplicate? Asta a fost cea mai mare problemă pentru economia României. În momentul în care, orice faci, îţi pui întrebarea „băi, lasă dobânzi, penalităţi, dar e vreun risc penal?”, ajungi să nu te mai mişti.

J.N.: Care a fost cel mai mare eşec al Guvernului Cioloş?

G.B.: Cioloş are foarte multe lucruri bune făcute, în special în ceea ce priveşte transparentizarea, deschiderea faţă de ţară, o aversiune reală împotriva risipirii banului public. Cred însă că trebuia să avem mai mult curaj, să facem lucrurile până la capăt. Aici sunt un pic subiectiv, pentru că ştiţi povestea cu plecarea mea de la Ministerul Finanţelor... Dar cred că mai mult curaj din partea lui ar fi ajutat în primul rând ţara şi în al doilea rând viitorul său politic.

J.N. : De ce nu se simte toată această creştere economică în buzunarele românilor?

G.B.: Păi, eu cred că se simte. Atâta timp cât creşterea economică este bazată pe consum, înseamnă că românii au bani.        


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Lucian Isar: Frânarea bruscă a economiei, cea mai mare ameninţare din 2018

Lucian Isar: Frânarea bruscă a economiei, cea mai mare ameninţare din 2018
Politicile economice neinspirate ale diferitelor instituţii ale statului român, politici care accentuează fazele ciclului economic, pot duce la frânarea bruscă a economiei în acest an. Este acelaşi...

Firma unui fost ofițer DIE blindează Parchetul General cu sisteme antiefracție de 500.000 de euro

Firma unui fost ofițer DIE blindează Parchetul General cu sisteme antiefracție de 500.000 de euro
Instituția condusă de Augustin Lazăr, procuror general al României, își utilează sediul central cu un sistem de monitorizare și de alarmare demn de filmele americane cu CIA sau FBI. Nu mai puțin de o j...

Radu Magdin: Avem creștere economică, dar nu avem încrederea care pune în mișcare economia

Radu Magdin: Avem creștere economică, dar nu avem încrederea care pune în mișcare economia
Lipsa unor priorităţi clare de guvernare, a unui proiect de ţară și lacunele de competență de la nivelul clasei politice au dus la o neîncredere generalizată şi la mentalitatea “ merge şi...

Stejărel Olaru: Interesele personale și de grup transced partidele politice

Stejărel Olaru: Interesele personale și de grup transced partidele politice
Lipsa sau amânarea demersurilor de a reforma în mod real sistemul de securitate națională, în special cadrul legal privind activitatea serviciilor de informații și a instituțiilor din sistemul...

Primarul învins de lenea propriilor alegători

Primarul învins de lenea propriilor alegători
Un primar a decis ca persoanele ce primesc de mâncare la cantina săracilor să presteze şi ore de muncă în folosul comunităţii, ca o răsplată că le înţelege necazul şi le asigură o...

În prag de decapitare, DNA se repopulează cu procurori

În prag de decapitare, DNA se repopulează cu procurori
Opt procurori au fost numiți pe funcții la DNA, printr-o hotărâre a Secției pentru Procurori a CSM. Cei în cauză au promovat cu brio un interviu, susţinut în fața conducerii instituției conduse...

Atunci când nu comandă studii de fezabilitate, Compania de Drumuri angajează supervizori

Atunci când nu comandă studii de fezabilitate, Compania de Drumuri angajează supervizori
Galerie Foto Reabilitarea și modernizarea unei porțiuni de 11 kilometri din Drumul Național 5 va fi supervizată, pe bani grei, de firma unui fost șef al Regiei de Drumuri și Poduri București.  153.000 de euro va...

Mihnea Predeţeanu: România a evoluat în bine, dar mai are paşi importanţi de făcut

Mihnea Predeţeanu: România a evoluat în bine, dar mai are paşi importanţi de făcut
Aşteptările societăţii sunt mai mari decât ritmul în care evoluează societatea, fie că vorbim de infrastructura publică, de serviciile medicale, de cele fiscale sau edilitare. Problema vine din ritmul...

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică
România traversează o perioadă în care la vârful politicii se succed persoane mediocre și lipsite de viziune. Este nevoie ca acest vid să fie umplut de lideri autentici, care şi-au dovedit...

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței
Galerie Foto O companie de consultanță, fondată de fosta directoare a Direcției de Dezvoltare din Consiliul Judeţean Iași, trimisă în judecată pentru corupție și fals intelectual, alături de fostul președinte al...

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice
Infrastructura jalnică, lipsa marilor investiţii, dezvoltarea haotică, lipsa unei viziuni clare privind domeniile în care trebuie investite miliardele statului şi din fondurile europene,  ţin departe...
Serviciul de email marketing furnizat de