Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Multă lume spune că băncile nu vor să dea credite. „Ba vor, au nevoie acută să acorde împrumuturi şi să crească volumele de active, ca să poată să compenseze scăderea veniturilor din dobânzi”, spune Mihaela Bîtu, director general adjunct, şefa Departamentului comercial din ING România. „Dar trebuie să ai cerere validă, eligibilă”, adaugă ea.
Cum a evoluat piaţa creditelor bancare pentru firme în 2015?
Statisticile din 2015 arată o piaţă care nu şi-a luat încă zborul. Creditele pe segmentul persoanelor fizice sunt pe o traiectorie ascendentă, dar pe partea de corporate nu se observă acelaşi trend. Statistic, piaţa creditelor către persoanele juridice a crescut anul trecut cu 1,2%, dar trebuie să privim cu atenţie cifrele pentru că este şi un impact care vine din vânzarea unor pachete de credite neper-formante. În cursul anului trecut, au fost efectuate vânzări semnificative de credite neperformante care, evident, au dus la strângerea bilanțurilor anumitor bănci. Noi credem că, excluzând acest impact, piața a crescut ceva mai mult, undeva în intervalul 5-6%, creditarea în lei având o dinamică mai accelerată.
Dobânzile au scăzut, acum sunt la minime istorice. Credeţi că firmele vor folosi această oportunitate şi vor lua mai multe împrumuturi în acest an?
Este un climat care favorizează creditarea, aceasta este şi ideea în toată Europa, din acest motiv avem dobânzi negative în euro, ca să stimulăm creditarea. Dar trebuie să existe şi cerere, nu sunt sufi-ciente numai lichiditatea şi un nivel redus al ratelor de dobândă. Nivelul scăzut al ratelor de dobândă stimulează cererea, dar nu este factorul decisiv.
Decisivă este piaţa. Întrebarea este dacă clientul nostru are, la rândul său, o piaţă în creştere. Şi aici, în cazul României, este important faptul că avem o creştere economică aproape de 4%, un consum intern pe o traiectorie ascendentă, iar încrederea consumatorilor a revenit la nivelul precriză. Deci, cel puţin pe partea de cerere domestică, există premise de creştere.
Mai există suficiente firme eligibile în România care să ia credite, că şi aici este o discuţie...
Există multă lichiditate în sistemul bancar, aş spune că lichiditatea este o provocare în sine. Am vrea să dăm şi mai multe credite, dar, sigur, trebuie să ne păstrăm activitatea în nişte norme prudenţiale. Nici nu ne dorim să le excedem, şi atunci, desigur, există o cerere, care rămâne nesatisfăcută, din partea unor companii care au nevoie mai mare de finanţare decât pot băncile să le ofere, având o situaţie financiară fragilă. Însă, pe măsură ce situaţia macroeconomică se îmbunătăţeşte, multe din aceste companii se vor înzdrăveni şi vor putea accesa mai multe credite. De menţionat că banca noastră a crescut portofoliul de credite corporate cu peste 25% anul trecut, o
cifră deloc neglijabilă în contextul de piaţă menţionat mai devreme.
Avem foarte puţine firme mari la nivel regional, capitalul autohton este încă slab prezent. Nu au antreprenorii români suficient curaj să se extindă în regiune?
Au fost anumite încercări, din păcate, ele au fost mai mult sau mai puţin încununate de succes. Unii au reuşit, alţii au avut ghinion, iar alţii au făcut nişte alegeri mai puţin fericite. În mod natural, expansi-unea companiilor româneşti se duce către ţările vecine. Cine s-a dus în Ucraina, desigur, business-ul acolo a avut de suferit. Bulgaria este o piaţă mică, frământată şi ea de diverse probleme economice, iar Serbia, care nu este în spaţiul UE, prezintă alte provocări. Şi în Ungaria sunt probleme, pe diverse segmente există o piaţă neagră, deşi nu am crede. În fiecare ţară provocările sunt diferite, deci nu este un pas uşor de făcut. Pe de altă parte, aceste companii cu capital autohton au încă rezervoare de creştere, aici, pe plan local, şi cred că extinderea regională a căzut pe plan secund, în special în anii de criză. Este posibil însă ca în anii următori să observăm din ce în ce mai multe firme locale încercând să se extindă regional.
Dar pe zona imobiliară există cerere de împrumuturi pentru proiecte noi?
Noi, ca bancă, nu am finanţat sectorul de real-estate, grupul ING are o divizie specializată în aşa ceva, dar nu este prezentă în România. Totuşi, din ce ştim noi, din piaţă, sunt cereri şi pe acest sector pe partea de office şi rezidenţială sau pe zona comercială. Unde se stă mai prost este pe partea de proiecte mari de infrastructură.
Există sectoare care sunt mai uşor de finanţat sau sectoare pe care nu le puteţi credita?
Este evident că sunt anumite sectoare cu evoluţie ciclică, care sunt impactate financiar la un moment dat. Noi ne uităm atât la situaţia prezentă a firmei, dar şi la perspectivele de dezvoltare atunci când luăm deciziile de creditare. Dar, ca prin-cipiu, noi considerăm toate sectoarele, le excludem doar pe cele legate de dezvol-tările imobiliare, nu finanţăm energie nucleară, armamentul, dar în rest ne uităm cu o minte deschisă în toate sectoarele şi încercăm să găsim firmele eligibile.
Ce va aduce 2016 pe piaţa bancară?
„Va continua trendul către tehnologie, către acces din ce în ce mai frecvent la serviciile bancare din mediul online. Putem asista şi la fuziuni şi achiziţii.
Sunt unele tranzacţii potenţiale în aşteptare care nu s-au materializat, poate vor fi finalizate în acest an. Cel mai probabil trendul de consolidare prin fuziuni va continua, dar nu va fi ceva spectaculos. Sunt multe bănci în piaţă şi unele nu au o poziţie sustenabilă din perspectivă strategică pe termen lung. Însă e un proces care durează mult mai mult, nu putem vorbi numai de un an.
Mihaela Bîtu lucrează pentru ING încă de la intrarea băncii pe piaţa locală, în anul 1994. A ocupat, pe rând, mai multe funcţii în cadrul sucursalei ING din România, dar a lucrat şi la Londra, între 1999 şi 2000, în echipa regională care se ocupă de investment banking. Între 2008 şi 2010, a coordonat din Olanda echipele de creditare ale băncii în zece ţări, printre care România, Rusia şi Germania, din poziţia de şef regional al Departamentului de credi
tare din Europa Centrală şi de Est.
Citește pe Antena3.ro
