x close

Tornadele din Europa - pericolul mortal ignorat constant de autorități

0
Autor: Diana Scarlat 03 Mai 2017 - 13:10
Tornadele din Europa - pericolul mortal ignorat constant de autorități
Vezi galeria foto


Schimbările climatice din ultima perioadă ar trebui să ne facă mai atenți la posibilele fenomene extreme și să găsim soluții pentru a ne proteja. Unul dintre cele mai violente fenomene atmosferice, tornada, este ignorată însă în toată Europa, nu doar în România, deși provoacă pagube și face victime de foarte mulți ani. Dr. Bogdan Antonescu, specialist în fenomene extreme meteorologice, cercetător la Universitatea din Manchester (Marea Britanine), avertizează asupra nevoii de a lua în serios tornadele, chiar și la noi în țară.

Diana Scarlat: Este de vină încălzirea globală pentru apariția tornadelor în Europa și chiar în țara noastră, în ultimii ani?

Dr. Bogdan Antonescu: Faptul ca începem să vorbim de tornade în Europa nu se datoreză în nici un caz schimbărilor climatice. Există observații de tornade în Europa încă din Grecia Antică. În ultimii ani, interesul publicului a crescut foarte mult. Este mult mai ușor în prezent să raportezi o tornadă, datorită accesului la telefonia mobilă, la internet, dar și pentru că serviciile meteorologice au început să colecteze și să dezvolte baze de date pentru tornade. Există studii, făcute însă pentru SUA, în care s-a arătat că frecvențele unora dintre elementele favorizante pentru formarea tornadelor vor crește odată cu încălzirea climei. Asta nu înseamnă neapărat că și frecvența tornadelor va crește. Abia acum începem să înțelegem mai multe despre efectele schimbărilor climatice asupra fenomenelor severe. În Europa, pentru că baza de date de tornade acoperă o perioadă mai scurtă decât cea din SUA, este și mai dificil să înțelegem cum se va modifica distribuția, frecvența și intensitatea tornadelor, sub influenta schimbarilor climatice.

Diana Scarlat: Există zone „predispuse” la astfel de fenomene? Cum se explică producerea tornadelor cu precădere în anumite regiuni?

Dr. Bogdan Antonescu: Tornadele se pot produce oriunde în lume. Există, însă, regiuni în care tornadele se produc mai frecvent, pentru că “ingredientele necesare” pentru formarea tornadelor apar mai fecvent. Trei “ingrediente” sunt necesare și suficiente pentru apariția unei tornade: umiditate, instabilitate atmosferică și un mecanism de inițiere. Umiditatea este necesară pentru a forma norul, instabilitatea pentru a furniza evoluția pe verticală a norului, iar mecanismul de inițiere, pentru a ajuta perticulele de aer să se ridice de la nivelul solului, pentru ca mai târziu să se condenseze și să formeze norul. Structura noroasă care produce marea majoritate a tornadelor se numește “supercelulă”, în termeni simpli - un nor a cărui regiune inferioară este în rotație. Pentru a produce această rotație, vântul trebuie să-și schimbe direcția și viteza, pe măsuară ce urcă în altitudine. Aceleași ingrediente care produc tornadele din SUA produc și tornadele din Europa, Asia, America de Sud, Australia etc. Aceste elemente favorizante apar mai frecvent în partea centrală a SUA, dar și în Europa, în nordul Italiei, și în Europa centrală și de vest, iar în România, în partea de sud-est. Nu există nicio metodă pentru a interveni sau pentru a stopa tornadele.

Diana Scarlat: Cât de periculoase sunt tornadele în Europa și de ce nu sunt luate în seamă decât după ce produc pagube?

Dr. Bogdan Antonescu: În ciuda opiniei generale, tornadele din Europa sunt periculoase. Între anii 1950 și 2015, 5.478 tornade din Europa au produs pagube estimate la peste 1 miliard de euro, peste 300 de morți și 4.400 de răniți. Pentru a-ți face o idee mai clară despre pericolul tornadelor în Europa, trebuie să luată în considerare intensitatea acestora. Meteorologii estimează intensitatea tornadelor folosind scara Fujita, introdusă de Theodore Fujita, de la Universitatea din Chicago, în 1971. Pe baza pagubelor produse clădirilor și vegetației, tornadele sunt clasificate începând cu cele F0, care nu produc pagube semificative, până la tornade F5, care produc distrugeri totale clădirilor și vegetației. Marea majoritate a tornadelor raportate în Europa sunt tornade F0, până la F3. Un examplu de tornadă F3 este cea de la Făcăeni, din 12 August 2002. Dar au fost raportate și tornade având intensitatea maximă, cum este tornada de la Ivanovo, la nord de Moscova, din 9 iunie 1984, care a produs peste 70 de victime.

Diana Scarlat: De ce se vorbește intens despre aceste fenomene în Statele Unite, dar nu și în Europa?

Dr. Bogdan Antonescu: Este adevărat că atunci când comparăm tornadele din Europa cu cele din Statele Unite, frecvența și intensitatea celor din Europa sunt în general mai reduse. Acest lucru a făcut ca tornadele să nu fie o prioritate pentru serviciile meteorologice sau pentru cercetători, cu toate că înaintea celui de-al doilea război mondial, cercetătorii din Europa erau lideri pe plan mondial în studiul tornadelor. Abia în ultimii 10 ani, interesul - atât al publicului, cât și al cercetătorilor - a crescut și am început să înțelegem mai mult despre tornadele din Europa.

Diana Scarlat: Cât de periculoasă este ingorarea acestor fenomene?

Dr. Bogdan Antonescu: Un alt motiv pentru care tornadele din Europa sunt periculoase este legat de faptul că marea majoritate a serviciilor meteorologice din Europa nu emit avertizări în caz de tornadă și, în plus, publicul nu are informațiile necesare despre ce trebuie să facă, în cazul unei tornade. De asemenea, impactul unei tornade din Europa, de intensitate relativ mică, de exemplu o tornadă F2, crește pe măsură ce densitatea populației crește și acumularea de bunuri a populației crește. Astfel, o tornadă F2, care în prezent nu este semnificativă, poate produce în următorii 10-20 de ani pagube mult mai mari.

Diana Scarlat: Fenomenele acestea sunt studiate în Europa?

Dr. Bogdan Antonescu: În ultimii ani au apărut multe studii în care sunt analizate distribuții ale tornadelor pentru diferite țări din Europa. De exemplu, în 2016 am publicat un studiu, împreună cu colegii de la Universtatea din Manchester și cu cei de la Laboratorul European de Fenomene Severe, în care am analizat distribuția tornadelor pentru întreaga Europă. Asta înseamnă că informația privind posibiliatatea ca o țară sau o regiune să fie afectată de tornade există, însă educația publicului, privind tornadele, lipsește. Oamenii consideră tornadele ca evenimente senzaționale și, în loc să se protejeze, preferă să facă fotografii sau filme, neînțelegând cu adevărat pericolul la care se expun.

Diana Scarlat: Ce ar trebui să știe oamenii, pentru a se putea proteja?

Dr. Bogdan Antonescu: În cazul unei tornade, dacă acesta este în apropierea unei case sau urmează să lovească o casă, trebuie să ne îndepărtăm de ferestre și să căutăm adapost în camerele fără ferestre - baie, subsol. Trebuie să stăm cât mai aproape de podea, cu fața în jos, și să acoperim capul cu mâinile. Aceeași procedură trebuie urmată și în cazul unei tornade care ne surprinde în aer liber, iar, în plus, în acest caz trebuie să stăm cât mai departe de copaci sau de mașini.

Diana Scarlat: Este nevoie de mai mulți specialiști în fenomene meteo extreme, pentru a preîntâmpina potențiale viitoare dezastre în România și în restul Europei?

Dr. Bogdan Antonescu: În mod cert, este nevoie de mai mulți specialiști în fenomene extreme. Administrația Națională de Meteorologie are un grup format din specialiști în fenomene extreme, grup din care am făcut și eu parte, înainte de a pleca să lucrez la Universitatea din Manchester. Este unul dintre cele mai bune grupuri din Europa de Est.

Cât de pregătită e România, în fața eventualelor tornade

Dr. Bogdan Antonescu: Cred că nicio țară din Europa nu este pregătită pentru tornade. Acesta este motivul pentru care am publicat recent un articol, împreună cu colegii de la Universitatea din Manchester și cei de la Laboratorul European de Fenomene Severe, prin care atragem atenția publicului larg, meteorologilor și cercetătorilor asupra faptului că riscul tornadelor în Europa este subestimat. În articol propunem trei soluții pentru a reduce acest risc:

1) trebuie să depunem mai multe eforturi pentru a înțelege distribuția, frecvența și intensitatea tornadelor în prezent, în Europa, iar aici avem nevoie de ajutorul oamenilor, care pot trimite observații de tornade serviciilor meteorolgice sau bazelor de date Europene, cum ar fi European Severe Weather Database;

2) serviciile meteorologice trebuie să îmbunătățescă sau să dezvolte capacitățiile de prognoză a tornadelor și fenomenelor extreme, în general, și să emită avertizări pentru acestea;

3) chiar dacă tornadele nu pot fi stopate, putem reduce numărul de victime asociate tornadelor, prin dezvoltarea unor programe de educație a publicului.

În România au fost observate până acum 129 de tornade, între anii 1822 și 2013, iar cel mai frecvent au fost raportate în sud-est. Am scris despre acest subiect un articol, publicat in 2015.

5.478 tornade în Europa, peste 300 de morți, 4.400 de răniți și pagube de peste 1 miliard de euro, între anii 1950 și 2015

Citeşte mai multe despre:   Dr. Bogdan Antonescu,   tornada

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 

Bunicuţa din hotelurile lui Dorin Cocoş 
Galerie Foto Cu câteva luni înainte să fie arestat în dosarul „Microsoft 1”, afaceristul Dorin Cocoș a devenit co-asociat în firma de hoteluri pe care o deține, SC Euro Hotels International Co....

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 

Ingineria prin care „cablistul” RCS&RDS vinde statului energie electrică 
RCS&RDS SA vinde curent electric către instituțiile statului, chiar în timp ce se află în litigiu cu Guvernul României, într-un proces deschis de două companii afiliate grupului coordonat ...

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 

Iubita lui Marian Vanghelie, învinsă de Agenția Națională de Integritate 
Fostul deputat PSD Oana Nicu­lescu-Mizil Ștefănescu, partenera de viață a lui Marian Vanghelie, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, privitor la constatarea incompatibilității,...

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 

Suveica incompatibilă construită de Sorin Blejnar la vârful ANAF 
În perioada în care Sorin Blejnar conducea Agenţia Națională de Administra­re Fiscală, și-a adus în subordine o colegă a soției sale dintr-o renumită casă de avocatură. Ioana Toma, pe...

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte

Tribunalele private din România: costuri reduse și procese mult mai scurte
Românii care ajung la tribunal, pentru diverse probleme de drept civil sau comercial, au de doi ani alternativa Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat. Costurile sunt la jumătate față de cele din...

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor

CAMPANIE JURNALUL NAŢIONAL: 10 ani de nu e. Milioane de euro pentru (ne)atragerea turiştilor
În episodul trecut vă arătam cum nu au reuşit o mare parte din satele româneşti să iasă din evul mediu, deşi fonduri de la Bruxelles pentru asta ar fi existat. Astăzi vă arătăm cum s-au tocat...

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană

Conf. univ. doctor Horaţiu Moldovan: Cea mai frecventă boală de inimă este boala coronariană
Care sunt semnele unei boli de inimă? Când rezolvarea se face cu montarea de stenturi, fără chirurgie? Când gravitatea afecţiunii impune chirurgia cardiacă cu deschiderea unui traseu paralel prin...

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti

Cristian Pârvan: Nu avem o politică publică pentru susţinerea grupurilor de firme româneşti
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul de holdinguri ce au acţionari autohtoni în totalul grupurilor de firme care activează în...

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici

Cum combătea SIPA atacurile la adresa siguranței naționale în fabrici
Galerie Foto Ministerul Justiției a deținut, până în anul 2008, o companie ce avea, la rândul ei, mai multe sucursale care produceau mobilier, construcții metalice, îmbrăcăminte sau produse din lemn,...

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara

Ineleț, cătunul din Banat mai aproape de nori, unde se ajunge cu scara
Patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, reprezintă legătura cea mai scurtă dintre mai multe cătune izolate din Banat cu civilizația. Aici, oamenii nu duc grija banilor și au...
Serviciul de email marketing furnizat de