Vizitatorii s-ar putea întâlni cu Ceaușescu în Palatul Primăverii. Doar cu holograma sa

Reşedinţa familiei Ceauşescu, timp de 25 de ani, a fost vizitată la sfârşitul săptămânii trecute de 700 de români, cu prilejul transformării acesteia în muzeu. Investiția, de la buget, a fost făcută de Regia Autonomă a Administraţiei Patrimoniului Protocolului de Stat, iar suma este de ordinul zecilor de mii de euro. Pentru transformarea Palatului Primăverii în muzeu lucrează o întreagă echipă de specialişti, de la istorici, muzeografi, antropologi. Valentin Ceauşescu a fost invitat să dea o mână de ajutor. Profesorul universitar Ioan Opriş, fost director al muzeelor din România, fondator al Muzeului Cotroceni, este unul dintre membrii comisiei care se ocupă de Muzeul Palatului Primăverii.

Domnule Opriş, Valentin Ceauşescu a fost contactat pentru a aduce Palatului plusul de autenticitate?

Va trebui mers spre familie. Ştiu că Regia a luat legătura cu Valentin Ceau-şescu. Discuţia s-a dus până spre Guvern, la nivelul Ministerului Comunicaţiilor. Au fost nişte discuţii pe această temă. Şi, normal, a fost invitat special, ca unul care a locuit în casă. E un om a cărui memorie directă, afectivă şi subiectivă, poate să dea nişte sugestii speciale. Nu ne-a anunţat că ar participa la deschiderea care a avut loc sâmbătă. Nici nu puteam să-l invităm la conferinţa de presă prilejuită de inaugurare. De ce? Nu suntem încă vindecaţi de trecut. E delicat, încă. Atunci când vom fi vindecaţi, asemenea mărturii vor putea fi într-adevăr de foarte mare valoare pentru toţi.

Multe bunuri au fost furate sau vândute

Mare pare dintre lucrurile familiei nu mai sunt aici. Unele au fost vândute, altele furate la Revoluţie. Cam ce am putea spune că lipseşte de aici?

De pildă, din bunurile care îl priveau pe Ceauşescu vânătorul, una din marile lui preocupări de a se afişa şi din perspec-tiva aceasta de adevărat conducător. Nu avem decât nişte tocuri de armă. Atât am găsit după vandalizarea din 1989. Jos, e un spaţiu după cramă, acolo va fi şi o restituire. Se va face o colecţie cinegetică. Colecţia cinegetică a lui Ceauşescu, marele vânător al ţării, fac aici o ironie binevenită, este la Posada, la Muzeul Cinegetic al Carpaţilor. De acolo am avut grijă imediat după 1990 să împrăştiem din bunuri la Muzeele de Istorie Naturală din ţară, de la Bacău până la Deva. Trebuie aduse şi aici câteva obiecte. O altă idee discutată în comisia pentru Palatul Primăverii. Am fost în continuă dispută dacă punem fotografii sau nu pe mobilier. De exemplu, pe biroul lui Ceauşescu. Avem fotografiile cu el la masa de lucru şi tot contextul s-a recompus după fotografia respectivă. Acolo erau nişte obiecte pe birou. Nu le mai putem pune. Ultimul lui stilou s-a vândut acum doi ani, dar putem să readucem nişte obiecte din zona respectivă. Sugestia făcută RA-APPS este să consti-tuie un sector acum de recuperări. Să se facă un apel public. RA-APPS achiziţio-nează bunuri care au aparţinut familiei. Cred că se vor găsi oameni care, de dragul restituirii adevărului, vor face gestul acesta.

Citește pe Antena3.ro

Care sunt fructele și legumele toxice. Numărul celor cu pesticide peste limitele legale s-a dublat față de anul trecut

Ceauşeştii, imagini virtuale la Palat

Ce alte proiecte inedite sunt discutate în comisia muzeului?

S-a gândit crearea unor holograme cu cei din familia Ceauşescu. Cum s-a făcut în Palatul Cuza, la Iaşi. Doamna Ichim s-a dus până la Viena pentru documentare. A fost doar abordată ideea. Repertoriul de sugestii şi de idei abia de acum încolo va putea fi fixat într-o agendă. Fostul ministru al Agriculturii, Sorin Chelmu, ne-a spus că în minister sunt obiecte ale lui Ceauşescu aruncate sau lepădate, care nu mai pot fi folosite. Nimeni nu-şi pune tabloul lui Ceauşescu sau un obiect atri-buit lui în birou azi, aşadar obiectele care sunt la instituţiile centrale pot fi adunate. Două, trei spaţii gen tunel, tot pe sistemul hologramei, este o altă sugestie. Adică vezi anumite imagini din epocă. Epoca nu trebuie rezumată la cuplu. Arhitecţii vor gândi acest spaţiu aici în palat.

Nu am reuşit să facem nimic în zona de cinema. Acolo, putem aduce Arhiva Naţională de Filme, este un tezaur. Televiziunea Română are un tezaur. Aceste forme de memorie fotografică şi cinematografică vor trebui puse la dispoziţia oamenilor. Ioan Opriș

Click pe imagine pentru a vedea GALERIA FOTO