Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Restricţii alimentare (în post), dezlegări la peşte (în marile sărbători creştine, cum este şi Blagoveştenia sau Buna-Vestire) ori celebrări ale căror ritualuri implică inevitabil şi o componentă culinară (precum cele din zilele Paştilor): iată temele pe care le veţi regăsi în ediţia de astăzi a Jurnalului de bucătărie.
Legătură subtilă
Restricţii alimentare (în post), dezlegări la peşte (în marile sărbători creştine, cum este şi Blagoveştenia sau Buna-Vestire) ori celebrări ale căror ritualuri implică inevitabil şi o componentă culinară (precum cele din zilele Paştilor): iată temele pe care le veţi regăsi în ediţia de astăzi a Jurnalului de bucătărie. Adăugăm acestora un caiet de reţete sănătoase, pregătite cu ajutorul mierii, un ingredient despre care ştim că se produce în acest areal încă din vremea strămoşilor daci. Prin gastronomie reuşim adeseori să construim o punte de legătură între spaţii şi timpuri ale spiritualităţii noastre.
Iepuraşi şi ouă de ciocolată, diferite reţete pe bază de
miel şi, mai ales, “turtele pascale”, pregătite de multe ori dintr-un amestec
de carne şi “ierburi amare” (reminiscenţă a tradiţiilor din vremea lui Isus
Cristos). Mă voi opri aici doar la “turta pascală”, preferată de familia
prietenului nostru francez Yves Chambaret. Se pregăteşte din două rulouri de
aluat pentru foitaj, 750 g de spanac proaspăt, 150 g de şuncă afumată, 5 ouă, o
lingură de oţet, un gălbenuş, două cepe, un căţel de usturoi, 5 linguri de smântână,
două linguri de ulei, sare, piper, unt şi făină. Frunzele de spanac se spală în
mai multe rânduri în apă rece, apoi se călesc într-o lingură de ulei încins,
fierbându-se, înăbuşit, în zeama pe care au lăsat-o timp de 10-15 minute. În patru crăticioare cu apă
rece (în care s-a pus câte un praf de sare şi puţin oţet) se sparg patru din
cele cinci ouă, aducându-se apoi apa la fierbere şi lăsându-se pe foc mic timp
de încă 5 minute. După ce s-au întărit albuşurile, se dau deoparte, se scot ouăle
şi se lasă să se răcească. Ceapa şi usturoiul se curăţă şi se taie foarte fin. Într-o
altă tigaie se pun restul de ulei şi şunca, tăiată în cubuleţe, lăsându-se să
se topească. Se călesc ceapa şi usturoiul, apoi se adaugă spanacul (care a
fost scurs de zeamă şi tăiat). Se mai lasă încă patru minute pe foc, după care
se dă la rece. Se unge o tavă pentru tartă cu unt şi făină, după care se aşază
în ea prima foaie de aluat de foitaj. Oul rămas se bate cu telul, amestecând în
el smântâna şi apoi compoziţia pe bază de spanac. Se toarnă în tavă jumătate
din această umplutură, apoi se aşază cele patru ouă fierte. Se toarnă restul
de umplutură şi se pune cea de-a doua foaie de aluat, adunându-se marginile. În
mijlocul turtei se face o gaură în care se pune un rulou de hârtie pergament,
pentru ca să respire umplutura. Se unge cu un gălbenuş de ou bătut şi se dă la
cuptor timp de trei sferturi de oră.
• Citiţi şi celelalte articole din Jurnalul de bucătărie: • Şcoală de bucătari • Orez scump • Secretele unui maestru • Câmpina, oraşul mierii • Dulce precum e fericirea • Concurs de închistrit • Blagoveştenia • Tradiţii pascale • Preparate tradiţionale pe masa de sărbătoare • Delicii din peşte • Reţete culese cu vreme în urmă din Oltenia • Evenimente • Pauză de cafea • Meniuri cu timbru
