x close

Vitralii ca la americani

0
20 Apr 2004 - 00:00

Dupa ce a ajuns pensionar la 38 de ani, Vasile Calugarici a constatat ca nu are cum sa-si intretina sotia si cele doua fete. Solutia a aparut ca un sfat de la un cumnat de-al sau, asa ca s-a apucat sa faca vitralii, desi nu stia nimic despre aceasta meserie.

„Eu am fost militar. In 1998 am iesit la pensie. Aveam 38 de ani. Banii pe care i-am primit de la armata i-am depus, povatuit de un prieten, la Banca Populara Romana. Si asa am ramas fara bani", spune Vasile Calugarici. Sotia lui Vasile este profesoara la o scoala din Capitala si dintr-un singur salariu de cadru didactic o familie de patru persoane nu poate supravietui.

„Socrul meu este geamgiu in Sinaia. Acum doi ani, un cumnat mi-a zis «hai sa ne apucam de vitralii!». Nu stiam nimic despre cum se fac vitraliile si am pornit de la zero. Am citit carti, am cautat pe Internet si am inceput afacerea."

Mai intai, Vasile Calugarici a inchiriat un teren, pe care a construit un atelier. Apoi a cautat instrumente si materiale. „Toata tehnologia pe care o folosesc este americana. Romanii nu fac aparate, iar materia prima autohtona este inferioara calitativ celei straine. Cu toate ca materialele straine sunt mai scumpe, nici nu se compara cu ce se vinde in strainatate".

Cum se fac vitraliile

„Sunt doua metode de fabricare a vitraliilor: metoda veche, in care geamurile sunt prinse cu plumb, si cea noua, de la americani. Pe aceasta din urma o folosesc eu", spune Vasile.

Mai intai este nevoie de un model. „Desenul dupa care lucrez acum este facut de fiica mea. In general, le desenam noi, dupa dorintele clientilor, sau apelam la vreun profesor de desen". Apoi se taie bucatile de sticla, cu un aparat care seamana cu un ferastrau de lemn, dar in miniatura. „E o adevarata bijuterie aparatul asta. L-am cumparat de la o cunostinta care l-a adus din strainatate. La noi nu se gaseste asa ceva", spune Vasile Calugarici. Sticla se slefuieste cu un alt instrument, pana se imbina perfect in forma strabilita dinainte.

Dupa ce operatiunea de slefuire s-a incheiat, Vasile aplica pe marginea bucatelelor de geam colorat o banda adeziva de cupru. Geamurile se introduc in forma si se ung pe margine cu o pasta speciala. „O cutiuta de pasta costa cam patru sute de mii de lei si imi ajunge doar pentru o lucrare. Am zis sa fac economie si am cumparat pasta romaneasca, mai ieftina. Nu e buna decat de aruncat". Pasta este necesara pentru a se aplica peste banda de cupru un strat de cositor, care si el este destul de scump, pentru ca vine tot „de la americani".

Ca sa faci un vitraliu de dimensiunea unei ferestre trebuie sa lucrezi circa trei zile, „dar mie imi place sa lucrez la vitralii, asa ca nu simt cum trece timpul".

Romanii nu sunt innebuniti dupa vitralii

„Degeaba ai bani daca nu stii sa-i folosesti", spune Vasile Calugarici. „Au venit romani la mine, la atelier, si se uitau la vitralii fara sa inteleaga mai nimic. Nu le placeau, pentru ca nu le intelegeau rostul. In Bucuresti, sunt vreo patru ateliere de vitralii, iar preturile sunt, in sudul tarii, mai mici ca in Ardeal, de exemplu. Eu cer, pentru un metru patrat de vitralii, doua sute de euro, pe cand, in Oradea, un metru patrat costa cam cinci sute de euro".

Pentru ca este cu adevarat pasionat de ceea ce face, Vasile Calugarici este in masura sa spuna si ce se intampla cu vitraliile in strainatate. „Acolo sunt vitralii in miniatura, care nu se fac la noi. Oamenii cumpara asa ceva, iar preturile sunt mult mai mari. Vitraliul asta la care lucrez acum este comandat de un italian. Nu stiu ce vrea sa faca cu el, dar am o presimtire ca vrea sa-l scoata din tara si sa-l vanda mai scump. Am intalnit multi straini care au ramas uimiti de faptul ca se poate face asa ceva si in Romania".

Vitraliile pot fi montate chiar si pe usi sau ferestre din termopan, dar, daca sunt de o anumita marime, ele se fixeaza intre doua geamuri. „Am facut un vitraliu pentru usa de la intrarea unui restaurant si i-am spus patronului sa-l asigure, pentru ca e vorba de un lucru scump. La restaurant se mai intampla sa vina cate unul care a luat-o «pe ulei» si il poate sparge", afirma Vasile.

Catalin Pruteanu


Cele mai frumoase vitralii din Romania

Castelul Peles este cel mai cunoscut loc din tara in care pot fi admirate vitralii din secolele XIV-XVII. Pelesul este construit in stilul Renasterii germane, iar Regele Carol I l-a impodobit, in timpul vietii, cu peste o suta de vitralii la care au lucrat 40 de artisti germani si austrieci. Pe sticla sunt reprezentate scene din viata cavalerilor medievali, motive heraldice si alegorice. Incaperea numita „Holul de onoare" este acoperita cu un plafon de sticla impodobit in intregime cu vitralii. Plafonul este mobil, putand fi actionat cu un motor electric sau manual.


Lumina scoate vitraliul in evidenta

„Cel mai important la un vitraliu este felul in care e pozitionat, pentru ca lumina trebuie sa cada asa incat sa treaca prin toate culorile si sa scoata in evidenta frumusetea modelului", spune Vasile Calugarici, mesterul de vitralii care, dupa 40 de ani, a luat-o de la capat si a invatat o meserie noua. Cu toate ca, in Romania, vitraliile nu sunt prea cautate, aceasta meserie are cu siguranta un viitor promitator, estimandu-se ca vanzarile vor creste o data cu dezvoltarea gusturilor celor care dispun de bani.

Citeşte mai multe despre:   reportaj,   vasile,   vitralii,   vasile calugarici

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică
România traversează o perioadă în care la vârful politicii se succed persoane mediocre și lipsite de viziune. Este nevoie ca acest vid să fie umplut de lideri autentici, care şi-au dovedit...

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței
Galerie Foto O companie de consultanță, fondată de fosta directoare a Direcției de Dezvoltare din Consiliul Judeţean Iași, trimisă în judecată pentru corupție și fals intelectual, alături de fostul președinte al...

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice
Infrastructura jalnică, lipsa marilor investiţii, dezvoltarea haotică, lipsa unei viziuni clare privind domeniile în care trebuie investite miliardele statului şi din fondurile europene,  ţin departe...

Teodor Manta: O nouă clasă de politicieni ar putea schimba în bine evoluţia ţării

Teodor Manta: O nouă clasă de politicieni ar putea schimba în bine evoluţia ţării
Sistemul învechit şi inflexibil de gândire a unei părți a românilor și lipsa de motivație și inițiativă a societății ca întreg nu oferă perspective prea favorabile pentru viitor, fiind...

Tel Drum, obligată să ramburseze anticipat liniile de credit, după instituirea sechestrelor asigurătorii

Tel Drum, obligată să ramburseze anticipat liniile de credit, după instituirea sechestrelor asigurătorii
“Măsurile asigurătorii dispuse în cadrul dosarului penal nu sunt incompatibile cu procedura insolvenței”, precizează judecătorul sindic Mariana Nuți Dobrin, de la Secția Civilă a Tribunalului...

Dan Dungaciu: “România a căzut de pe hartă, iar asta nu e asumat de către nimeni”

Dan Dungaciu: “România a căzut de pe hartă, iar asta nu e asumat de către nimeni”
Nu am fructificat aproape deloc – dincolo de anumite avantaje economice – faptul de a fi membru UE și NATO în această regiune. România a ajuns într-o criză internă fără precedent din...

Doctor Mircea Penescu: „Rinichii separă binele de rău în organism”

Doctor Mircea Penescu: „Rinichii separă binele de rău în organism”
Când atât de importantul sistem renal nu-şi mai îndeplineşte rolurile complexe, se deteriorează analizele, cresc otrăvurile din organism - ureea, creatinina, acidul uric - e o stare de uremie şi e...

Mircea Coşea: România încă nu are „clasă politică”

Mircea Coşea: România încă nu are „clasă politică”
Partidele sau grupările politice care există în România au un grad insuficient și provincial de cultură politică şi sunt departe de gradul de profesionalizare din Occident. Practic, România nu...

Șeful DNA Ploiești nu s-a calificat să fie procuror la Parchetul Prahova, dar a fost apt să conducă “unitatea de elită” a lui Kovesi

Șeful DNA Ploiești nu s-a calificat să fie procuror la Parchetul Prahova, dar a fost apt să conducă “unitatea de elită” a lui Kovesi
Galerie Foto Șeful “unității de elită” a DNA din Ploiești, procurorul Lucian Onea, implicat, zilele acestea, în cel mai scandalos episod legat de falsificarea unor probe dintr-un dosar penal, a fost numit...

Radu Călin Cristea: “Au fost momente, în ultimii 10 ani, când m-am simțit mai vulnerabil decât în anii comunismului”

Radu Călin Cristea: “Au fost momente, în ultimii 10 ani, când m-am simțit mai vulnerabil decât în anii comunismului”
Serviciile secrete s-au infiltrat în toate instituţiile statului, cu precădere în Justiţie, prin „proiectul” de țară al fostului președinte Băsescu, schițat în prima reuniune a CSAT...

Primarul Tănăsescu, detectivul asistaților social

Primarul Tănăsescu, detectivul asistaților social
Galerie Foto Un primar din Argeș a decis să dea ajutoare sociale în comună doar celor care au cu adevărat nevoie de ele. A pornit o adevărată cruciadă împotriva alegătorilor care se prefac neajutorați doar ca...
Serviciul de email marketing furnizat de