Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Odată cu aplicarea sistemului informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL 2.0 de la 31 ianuarie 2021, au fost identificate 123 de transporturi ilegale de lemne, în condițiile în care media zilnică a transporturilor este de 15.600. Scăderea puternică a numărului de transporturi ilegale este pusă pe seama înăspririi sancțiunilor, fiind prevăzută inclusiv confiscarea mijloacelor de transport. Acesta a fost doar primul pas în lupta cu mafia pădurilor, Ministerul Mediului pregătind noi măsuri. Supravegherea video a principalelor drumuri forestiere, scanarea periodică a teritoriului național din satelit, introducerea unor instrumente de ultimă generație pentru măsurarea rapidă a cantităților de lemne transportate și a celor din depozite, toate vor fi la îndemâna anagajaților de la Garda Forestieră. Nu în ultimul rând, ministerul pregătește și reorganizarea acestei instituții, astfel încât activitatea ei să protejeze mai bine fondul forestier.
Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică un proiect de lege privind înființarea Gărzii Forestiere Naționale, care ar urma să asigure o conducere unitară a celor nouă gărzi forestiere regionale. Garda Forestieră Națională va fi responsabilă de asigurarea controlului și de aplicarea uniformă și unitară a regimului silvic şi cinegetic în fondul forestier naţional, precum şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional. Conducerea Gărzii Forestiere Naționale va fi asigurată de un inspector general cu rang de secretar de stat, numit la propunerea Ministerului Mediului. În structura sa sunt prevăzute 85 de posturi, din care 47 de posturi pentru personalul cu pregătire de specialitate în domeniul silviculturii și 38 de posturi pentru persoane cu atribuții auxiliare domeniului, ele adăugându-se celor 922 de posturi cu care sunt încadrate cele nouă gărzi forestiere regionale.
Analiza de risc, esențială în viitor
Odată cu asigurarea unei conduceri centralizate a gărzilor de mediu, se va acorda o mai mare importanță analizei de risc. Pentru aceasta se va înființa o structură specială în cadrul Gărzii Forestiere Naționale. Analiza de risc va avea rolul de a direcționa controalele spre zonele unde există pericolul tăierilor ilegale, astfel încât acestea să fie mai țintite și să nu se risipească degeaba resurse.
Citește pe Antena3.ro
Satelitul va da și el o mână de ajutor
Pe lângă introducerea supravegherii video pe principalele drumuri forestiere, Ministerul Mediului vrea să introducă și supravegherea din satelit a pădurilor. Practic, fondul forestier va fi scanat periodic din satelit, urmând ca imaginile să fie comparate. În acest fel se vor putea depista rapid locurile unde au apărut goluri în coronament. Pentru aceasta vor fi utilizate atât imagini de rezoluție medie (circa 10 metri/pixel), care vor fi achiziționate gratuit, cât și imagini de înaltă rezoluție (între 0,5 - 1,5 metri/pixel), care vor fi achiziționate contra cost.
Teritoriul țării noastre este acoperit cu păduri în proporție de 29%, însă procentul optim de împădurire este de 40%. De asemenea, 13% din suprafața României este ocupată de suprafețe inundabile, aspect determinat inclusiv de exploatarea excesivă a pădurilor.
858.000 de interogări ale cetățenilor în 6 luni
Potrivit statisticii Ministerului Mediului, în prezent, peste 64.000 de utilizatori înregistrați în SUMAL, care au generat peste 2,2 milioane de avize de transport, de la locul recoltării sau din depozit, adică o medie de aproximativ 12.600 de avize pe zi. „În ceea ce privește volumul transportat, vorbim despre aproximativ 21 milioane de metri cubi de material lemnos. De asemenea, avem un total de peste 858.000 de interogări în baza de date SUMAL 2.0, realizate direct de către cetățeni, prin intermediul aplicațiilor puse la dispoziție. Acest fapt demonstrează interesul crescut al cetățenilor pentru combaterea și descurajarea transportului ilegal de lemn”, declara recent ministrul Mediului, Barna Tánczos. Totodată, serviciul 112 a înregistrat, în această perioadă, 3.468 de apeluri de la cetățenii care reclamau probabilitatea ca un anumit transport ar putea fi ilegal. În urma verificărilor din teren s-a descoperit că, dintre cele 754 de transporturi suspecte, 123 au fost confirmate ca fiind ilegale. În primele 6 luni ale acestui an, numărul dosarelor penale înregistrate a fost de 5.952, cu 33% mai multe comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când au fost întocmite 3.934 de dosare penale.
20 de milioane de metri cubi de lemn pe an se taie ilegal
Exploatarea intensivă a pădurilor produce anual o pierdere de 6 miliarde de euro pentru România, iar efectul se reflectă inclusiv la nivel european, având în vedere că pădurile românești absorb 6% din dioxidul de carbon emis în Uniunea Europeană, se arată în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care citează date din raportul de țară realizat de Comisia Europeană în 2020. Raportul mai precizează că exploatarea forestieră ilegală se ridică în România la 20 de milioane de metri cubi pe an. Spre comparație, cantitatea exploatată legal se ridică la 18 milioane de metri cubi. Mai departe, tăierile ilegale duc la reducerea capacității naturale de captare a dioxidului de carbon, pierderea semnificativă a biodiversității și creșterea riscurilor de dezastre, mai arată raportul de țară. Anual, pădurile României absorb 25,4 milioane de tone de dioxid de carbon, conform documentului.
