Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cică şoseaua Caransebeş-Telescaun a fost reparată. De fapt, a fost furată. Patru milioane de euro au încăput în buzunarul clientelei boşilor de la Consiliul Judeţean Caraş-Severin.
Staţiunea Muntele Mic din Caraş-Severin e o adevărată minune. Amplasată pe versantul însorit al Munţilor Ţarcu, înconjurată de sate cu trecut celebru, cum ar fi Turnu Ruieni cu donjonul medieval din secolul al XlV-lea, staţiunea se află la 24 de km de Caransebeş şi 120 de Timişoara. Iarna urci pe Muntele Mic doar cu telescaunul, dar ajuns în staţiune, la 1.500 m, ai trei pârtii de schi la dispoziţie. Te şi întrebi cum se face că e ocolită de turişti. Ai natură splendidă, ai istorie, localnicii sunt ospitalieri. Am aflat pe pielea noastră luna trecută de ce numai temerarii cuteză să ajungă acolo. Doar ambiţia ne-a oprit să facem cale-ntoarsă încă de la jumătatea drumului. Căci cei 24 de kilometri de la Caransebeş până la telescaun sunt un coşmar.
Coşmarul cu nume de cod 608A, cum este cunoscut oficial, ar fi fost chipurile reabilitat. Adică, în octombrie 2009, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a acordat lucrarea unei câştigătoare tradiţionale de licitaţii, faimoasa firmă Tehnocer din Nădrag care şi-a înfrânt cei zece rivali. Şi a pus astfel mâna pe aproape 4.000.000 de euro. Cum a pus mâna pe bani, aşa i-a şi mâncat, pentru că lucrările plătite deja aproape integral… nu s-au făcut. "Au trecut doar astă vară, cu un tractor cu lamă, să mai niveleze piscurile si dealurile care crescuseră pe şosea", îşi aminteşte un angajat de la telescaun. În vreme ce barmanul care ne-a preparat ceaiul îşi aminteşte de turiştii de altădată care forfoteau. Şi spune cu oftică despre drumul reabilitat că e de fapt "o hoţie".
Nici nu ştie câtă dreptate are, ori tocmai că poate ştie prea bine. Pentru că, în octombrie 2009, comisia de evaluare a proiectelor, numită din dispoziţia directorului executiv al Direcţiei de Administrare a Domeniului Public şi Privat din CJ, Ianăş Roşeţi, i-a acordat lucrarea firmei Tehnocer. Din comisie făceau parte vicele Consiliului, Ionesie Gheorghioni, cinci subordonaţi ai lui Roşeţi (printre care şi amanta dumisale, madam Ginuţa), plus reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale.
Tehnocer este firma lui Dănuţ Măran, care rade tot ce prinde ca lucrări publice în judeţele Timiş şi Caraş, ca urmare a relaţiei cu totul speciale pe care o are cu cei doi baroni zonali şi fraţi întru partid, Ostaficiuc şi Frunzăverde. Administratorul firmei este Gheorghe Stoian, a cărui fiică e năşită de Frunzăverde. Licitaţia a fost o bătaie de joc: între condiţiile cerute era şi cea ca participanţii să aibă cifra de afaceri pe ultimii trei ani de câte minimum 49 milioane de lei. Teoretic, Tehnocer nici nu avea ce să caute la licitaţie, deoarece datele de la Ministerul Finanţelor pe fiecare an în parte arată că avea cifra de afaceri mult mai mică. Conform contractului, Tehnocer s-a angajat să reabiliteze drumul într-o perioadă de trei luni.
De atunci şi până acum au trecut de cinci ori câte trei luni. Cele 4.000.000 de euro au intrat în buzunarul lui Măran şi posibil al protectorilor lui politici, nicidecum în drumul 608 A. Cu două zile înainte de licitaţia aceasta, aceeaşi firmă a mai înfulecat o licitaţie de 3,4 milioane euro pentru reabilitarea a 13 km pe drumul Slatina Timiş-Văliug. În urma unui scandal monstru, soldat cu procese, Tehnocer a pierdut contractul în favoarea altei firme. În ultimii doi ani, Tehnocer a pus mâna pe contracte în municipiile Reşiţa şi Lugoj, precum şi în comunele timişene Margina, Găvojdia, Firdea, Traian Vuia, Nădrag şi Mănăştur.
Gaşca din fruntea Consiliului Judeţean Caraş-Severin – vicele Gheorghioni, directorul Domeniului Public Roşeţi şi Naidan, şeful Dezvoltării Teritoriale – are un cerc de favoriţi în rândul antreprenorilor, între care Gheorghe Stoian, Sorin Udroiu şi Axente Obrejan. Firmele lor sunt în fruntea bucatelor, după cum se va vedea din exemplele noastre.
Excav Prod (a lui Obrejan, zis şi Arabela) a primit în 2009-2010 contracte de peste 4,5 milioane de euro pentru reabilitarea drumurilor forestiere, în localităţile Bucoşniţa, Sadova şi Măureni, precum şi pentru ecologizarea depozitelor rurale de deşeuri din Caraş-Severin. Reabilitarea DJ 581 Reşiţa-Giurgiova a fost încredinţată asocierii dintre Excav Prod şi Axio Maxing, firme ce au unul şi acelaşi patron, tot pe domnul Arabela. Valoarea: 3,7 milioane de euro. Condiţiile necesare participării la licitaţie n-au fost respectate, ca şi în cazul hoţiei de pe drumul Caransebeş - Telescaun de la Muntele Mic. O cerinţă era ca participanţii să aibă cifră de afaceri cel puţin 42 milioane de lei. Excav Prod avea vreo 20, Axio doar 6,7 şi nici măcar împreună nu întruneau condiţiile afişate de către amicii lor de la judeţ. Preţul cerut pentru lucrare a fost mult mai mare decât al concurenţilor, dar au câştigat pentru că ei erau "favoriţii reginei".
În unele cazuri, perdanţii au apelat la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau la instanţele de judecată şi au câştigat împotriva CJ Caraş-Severin, chiar cu riscul de a nu mai pupa în veci lucrări publice în judeţ. De pildă, pentru modernizarea întregului drum Văliug-Slatina Timiş, companiile "Star Trading" din Bucureşti şi "Monteadriano" din Portugalia, respinse de trioul Naidan, Gheorghioni şi Roşeţi, în beneficiul sponsorilor lor Stoian şi Obrejan, au contestat licitaţia la Curtea de Apel Timiş şi au câştigat procesul.
Sorin Udroiu, administratorul "Banatica Group" şi vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Caraş-Severin, a ciugulit şi el 1,9 milioane de euro pentru gestionarea gunoiului de pe Muntele Semenic şi alte mizilicuri. Omer Radovancovici, primarul de la Pojejena, condamnat dar nu definitiv pentru trafic de ţigări, este şi el un favorit al găştii de la Consiliul Judeţean. O parte din cei 650.000 de euro, atribuiţi comunei pentru construirea unei pieţe de mărfuri, s-ar fi întors în buzunarul vicepreşedintelui Ionesie Gheorghioni.
Desigur, bunăstarea materială a ştiucilor care conduc judeţul se vede de la o poştă. Roşeţi este directorul Domeniului Public al judeţului şi îl gestionează de parcă ar fi domeniul propriu. Are un număr important de imobile în Caransebeş, iar beizadelele sale se plimbă în maşini de sute de mii de euro, înmatriculate pe firma unuia din Teregova, "Auto Ian&Ian". Dar băieţii pot să-şi frece aripioarele de nerăbdare, ca muştele la venirea primăverii: o mulţime de bani europeni care stau să vină pe Măsura 3.2.2., abia aşteaptă să fie ciuguliţi, asta pentru că dacă Bruxelles-ul constată o fraudă şi îi impută României, statul îi dă înapoi, nu cei care i-au mâncat.
Apoi, mai sunt o mulţime de sisteme de canalizare de realizat, precum cel din comuna Băuţar, râvnit de Obrejan, mai sunt încă nişte milioane de euro de cheltuit pe niscai drumuri judeţene şi în birourile de la CJ Caraş deja se discută cum vor fi vămuiţi antreprenorii. Pentru anii 2009 şi 2010, ştim că 10% din valoarea lucrărilor încredinţate era comisionul decidenţilor. Anul acesta umblă vorba că a crescut taxa: copiii cresc şi vor maşini noi, părinţii lor au salariile diminuate, că-i bugetul sărac, iar Frunzăverde cică bea din ce în ce mai vârtos.
Citește pe Antena3.ro
