Variante ocolitoare de 300 de milioane de euro

Încă din 2002, Ministerul Transporturilor şi CNADNR au hotărât să se pună pe construit variante ocolitoare. Lucrările trebuiau cuprinse atât în programul de modernizare, cât şi în şantiere separate. Au fost întocmite ulterior studii de fezabilitate pentru mai mult de 20 de oraşe. S-a obţinut o finanţare BIRD pentru Braşov, Târgu-Mureş, Bacău, Mediaş şi Re­ghin, iar pentru alte 11 localităţi se negocia pentru finanţare ISPA şi BEI. În 2011, doar o parte din aceste centuri au fost finalizate. CNADNR a preferat să facă pe bani de la buget cele mai dificile centuri, iar lucrările pe fondurile ISPA nu au făcut decât să aducă alte costuri suplimentare la buget. Astfel că cele câteva proiecte pe care Ministerul Transporturilor a reuşit să le finalizeze pe banii de preaderare s-au cuantificat într-o factură de 46 de milioane de euro!

Lucrările cu fonduri ISPA au costat astfel mai mult decât s-au aşteptat specialiştii CNADNR. Practic, pentru fiecare şantier în parte, compania a trebuit să scoată de la buget costuri suplimentare de ordinul milioanelor de euro. În jur de 46 de milioane de euro! Suma a fost adunată pe rând pentru lucrările de pe Piteşti, Craiova sau Sibiu. Ca de obicei, compania a fost cea care a greşit, iar constructorul a stipulat din plin erorile în zeci de zerouri în plus. Astfel, pentru varianta de ocolire a Piteştiului, constructorul Astaldi a solicitat CNADNR despăgubiri de 29 milioane de euro, cu titlul de claim (n. red. – pretenţii, solicitări). Biroul de presă al companiei a precizat că în acest moment solicitările se găsesc în analiză la Comisia de mediere a disputelor. Pentru varianta ocolitoare a Craiovei, CNADNR a plătit însă 6 milioane de euro constructorului Astaldi pe astfel de claim-uri. Alte 11 milioane de euro sunt în discuţie la Sibiu, variantă recent inaugurată. Până la stabilirea sumei ce va trebui achitată, compania plăteşte sume de ordinul milioanelor de euro pe case de avocatură internaţionale.

Cam prin 2005 se discuta şi despre centura Bucureştiului. Tot cam pe atunci, traficul atinsese deja valori ridicate. Specialiştii au decis astfel să lărgească la patru benzi centura existentă de 72 de kilometri. O companie chineză s-a oferit să ne construiască un inel cu profil de autostradă pentru care s-a întocmit şi un studiu de fezabilitate. Varianta propusă în regim de parteneriat pu­blic-privat, cu o valoare de 500 de milioane de euro pentru cei aproape 100 de kilometri, a fost însă refuzată de Ministerul Transporturilor. Apro­pierea integrării în UE şi atenţia pe care România o acordă în general politicii externe au determinat re­fuzarea ofertei avantajoase a par­tenerilor chinezi. Şase ani mai târziu, Bucureştiul s-a ales cu frânturi de centură. Lucrările au fost plătite cu bani de la buget şi au costat cu mult mai mult. Numai pentru Bucureşti Nord, cei 20 de kilometri au costat 400 de milioane de lei. În luna decembrie a anului trecut, Emil Boc s-a grăbit să taie panglica centurii din nordul Capitalei, deşi CNADNR nu reuşise încă să atribuie contractele de lucrări pentru capetele de centură. Aşa cum ne-am obişnuit deja, Ministerul Transporturilor nu are o problemă să inaugureze bucăţi de drum care leagă nimic de nimic. Pentru Bucureşti, traficul pe centura gata inaugurată se va sufoca multă vreme la intrarea în cele două autostrăzi.

Tot pe bani de la buget au fost construite şi centurile Piteşti, Cluj, Iaşi, Oradea şi Suceava. Clujul nu este încă gata, deşi încă din 2006 compania plătea pentru consultanţă aproape 200.000 de euro. Doi ani mai târziu, în 2008, refacerea stu­diului de fezabilitate costa alte 50.000 de euro. De atunci însă s-au schimbat proiectele teh­nice şi chiar traseul, iar varianta oco­litoare a scos de trei ori mai mulţi bani decât proiectul iniţial. Surse din minister vorbesc şi despre calitatea proastă a lucrărilor. Mai mult, visul de a reface vechiul drum roman în jurul Clujului a crescut preţurile simţitor, iar termenul pentru pre­darea lucrărilor a fost cu mult depăşit. 

După lupte seculare, compania a reuşit să predea şi cei şase kilometri ai variantei ocolitoare Iaşi Sud. Factura a fost de 100 de milioane de lei. Compania de drumuri a răspuns solicitării Jurnalului Naţional şi ne-a comunicat costurile pentru mai toate variantele pe care se poate circula în acest moment: centura Piteştiului are 13 kilometri în regim de autostradă şi a costat 427 milioane de lei, cei 12 kilometri ai centurii Ti­mi­şoarei au costat 70 de milioane de lei, Craiova are şi ea 14 kilometri de cen­tură, lucrări pentru care s-au plătit 60 de milioane de lei, Sibiul cu cei 17 kilometri ai lui a costat în jur de 58 de milioane de euro, cei 9 kilometri ai oraşului Lugoj au fost şi ei re­cep­ţio­naţi şi au costat 24 milioane de euro, Ploieşti Vest are 12 kilometri şi a costat 130 milioane de lei. Adu­naţii Copăceni are 8 kilometri şi îm­preună cu reabilitarea drumului existent au costat 1 milion de euro. După ani de şantiere şi facturi de mi­lioane, oraşe importante din ţară, cu trafic sufocant, au rămas încă la stadiul de simple puncte de trecere. Spre exemplu, deşi a fost inaugurată centura Si­biului, ma­şi­nile stau cu zecile de mi­nute în trafic, câţi­va kilometri mai de­parte, la Sebeş, alt oraş de tranzit pentru DN 7. CNADNR a răspuns că în acest moment nu au fost finalizate nici măcar exproprierile. Strategia cu care compania a demarat construcţia variantelor ocolitoare nu face de­cât să arate inconsecvenţa pro­iec­telor de infrastructură româneşti.

Lucrări pe Deva – Orăştie
Varianta ocolitoare dintre cele două oraşe are o lungime de 32,8 km. După patru ani de licitaţii şi contestaţii în instanţă, lucrările ar putea să înceapă la finele lui februarie sau în prima parte a lunii martie. Iniţial, ele trebuiau să se deruleze între octombrie 2007 şi decembrie 2010, mai ales că trei sferturi din finanţare provin din fonduri ex-ISPA. Pentru că nu a putut finaliza licitaţia la timp, România a avut nevoie de acordul Uniunii Europene ca să nu piardă banii. La sfârşitul anului trecut a fost desemnat, în sfârşit, constructorul – Strabag AG-SC Strabag SRL-SC Straco Grup, iar acum autorităţile locale anunţă că Autostrada Deva – Orăştie va aduce în judeţul Hunedoara în jur de 1.000 de locuri de muncă. Potrivit prefectului de Hunedoara, Attila Dezsi, lucrările vor începe în primul trimestru al acestui an: "Am avut deja o întâlnire cu reprezentanţii constructorului, care lucrează acum la organizarea de şantier. Mi-au dat asigurări că în primul trimestru al anului vor începe şi lucrările. Construirea tronsonului Deva – Orăştie este cea mai mare investiţie din judeţul Hunedoara în ultimii 21 de ani şi va duce la înfiinţarea a circa 1.000 de locuri de muncă. De altfel, constructorul va anunţa într-o conferinţă de presă când va începe să facă angajările. Important este că şi firmele din judeţ vor avea de câştigat de pe urma acestei investiţii". Pe de altă parte, construcţia acestei porţiuni din coridorul IV dă de lucru pentru cel puţin 27 de furnizori de utilităţi, care trebuie să regândească traseele reţelelor de apă, gaz, curent electric, telefonie etc. Traseul tronsonului Deva – Orăştie porneşte din Şoimuş, urmează cursul râului Mureş, unde va avea două supratraversări până în zona Aurel Vlaicu, iar în rest păstrează malurile Mureşului, având chiar rol de apărare împotriva inundaţiilor. Bypass-ul traversează suprafaţa comunelor Şoimuş, Hărău, Rapolt, Turdaş şi a oraşelor Simeria, Orăştie şi Geoagiu. De asemenea, drumul va avea două descărcări: una la Şoimuş şi o alta la Simeria Veche, unde este nevoie de un pod peste calea ferată. De asemenea, vor fi construite 15 poduri şi zece pasaje. Valoarea contractului este de peste 220 milioane de euro (TVA in­clusă), din care contribuţia Comisiei Europene este până la 133,6 milioane de euro. Proiectul este finanţat din fonduri ex-ISPA în proporţie de 75%, iar restul banilor provin de la Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor, şi are termen de finalizare 24 de luni din momentul începerii lucrărilor. Rămâne de văzut dacă acest termen va fi respectat, gândindu-ne la "buna tradiţie românească"! Până una, alta, şoferii sunt nevoiţi să circule între Deva şi Orăştie tot pe DN 7, care preia tot transportul rutier spre graniţa de Vest a României şi care a devenit în ultimii ani cea mai aglo­merată şosea din ţară. Aici trec zilnic 30.000 de maşini, iar în perioada de vară chiar şi 40.000.

Emil Boc s-a grăbit să inaugureze centura de nord a Bucureştiului de 1 decembie, a costat 400 de milioane de lei şi încă nu are legătură cu autostrada

Chiar şi cu centura Sibiului gata, DN 7 este un coşmar pentru şoferi. Este plin de gropi, iar la Sebeş traficul traversează în continuare oraşul

Citește pe Antena3.ro

Cele mai frumos decorate clădiri de Crăciun din București în 2024. Unde sunt și cum arată în fotografii noaptea și pe timpul zilei