Angajaţii ANRE îşi primesc înapoi salariile mari

Agenţia Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) îşi va primi înapoi banii, independenţa şi puterea decizională cu privire la schemele de personal asemeni BNR sau Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, după ce Comisia Europeană a observat că restructurarea sa încalcă prevederile comunitare.

CE a găsit că independenţa autorităţii de reglementare a fost "deteriorată drastic" prin obligaţia să verse la bugetul de stat veniturile pe care le obţinea de la companiile din domeniu, iar instituţia nu are independenţă financiară. Acum, ANRE se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului (SGG), de la care îşi primeşte şi banii după aplicarea legii privind salarizarea unitară în sectorul bugetar. Presa a avertizat încă de la momentul restructurării că măsurile încalcă normele europene. Între timp, România a fost şi obligată să repare situaţia, dar ne-au şi plecat specialiştii din instituţie către companiile private care ofereau salarii mult peste nivelul bugetar.

Europenii au trimis o scrisoare la data de 25 iunie prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană (UE). Săptămâna trecută, guvernanţii şi-au adus aminte pe ultima sută de metri de această problemă. Astfel, reprezentanţii SGG au avut o întâlnire cu cei ai ANRE, dar şi de la ministerele Economiei şi Finanţelor la data de 12 iulie.
Modificările "au adus atingere independenţei autorităţii de reglementare, în sensul conferit de legislaţia comunitară, prin pierderea independenţei funcţionale şi financiare, corelativ cu migrarea masivă a specialiştilor ANRE către sectorul privat, ca urmare a diminuării drepturilor salariale specifice reglementatorilor", potrivit notei SGG. Iar independenţa autorităţilor de reglementare este stipulată expres în patru directive europene: Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, precum şi cele 2003/54/CE, 2009/72/CE şi 2009/73/CE.

Instituţiile şi-au însuşit criticile europene şi propun elaborarea unui act normativ cu caracter de lege care să reglementeze: trecerea ANRE în coordonarea premierului; revenirea la finanţarea integrală din venituri proprii; autonomie în execuţia şi implementarea bugetului; asigurarea independenţei de a dispune de resurse umane şi aprobarea bugetului prin hotărâre de guvern. Nota este datată de SGG 14 iulie, însă, coincidenţă sau nu, la câteva zile după aceea, preşedintele ANRE, Petru Lificiu, a fost înlocuit de vicepreşedintele Dan Plaveti. Lificiu a rămas în instituţie ca vicepreşedinte.

Soarta ANRE este în continuare învăluită în ceaţă, după ce, chiar în finalul notei prezentate de autorităţi, Ministerul Finanţelor Publice susţine că SGG ar trebui să rămână ordonator principal de credite pentru ANRE şi că bugetul Agenţiei ar trebui să fie aprobat printr-o anexă la bugetul SGG. În replică, SGG afirmă că nu poate avea toate responsabilităţile unui ordonator de credite fără să aibă drept de decizie.

Restructurarea ANRE a mai fost în centrul atenţiei: după ce a fost unificată cu Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE), conducerea a dispus concedierea câtorva zeci de angajaţi. Aceştia sunt nemulţumiţi că au fost concediaţi oameni care au familii de întreţinut, dar au fost menţinuţi în acelaşi timp salariaţi care cumulează salariul cu pensia.
Jurnalul Naţional a arătat cum, concomitent, ANRE are contract de reprezentare în justiţie cu Casa de avocatură "Stoica şi Asociaţii" a pedelistului Valeriu Stoica, deşi are în propria ogradă o direcţie juridică de 13 oameni.

Independenţa ANCOM, alt măr al discordiei cu Comisia Europeană
Pentru repetatele ingerinţe politice în activitatea Autorităţii pentru Reglementare în Comunicaţii, oficialii de la Bruxelles au lansat în ianuarie 2009 procedura de încălcare a tratatului împotriva României. Procedura de infringement viza nerespectarea regulilor privind independenţa autorităţii, arbitru pe o piaţă telecom estimată în 2009 la valoarea de 4 miliarde de euro. Cele mai grave "jonglerii politicianiste" s-au petrecut în timpul guvernării Tăriceanu, instituţia fiind rebotezată după fiecare demitere de preşedinte. Din păcate însă, "dosarul" ANCOM nu este definitiv rezolvat nici în clipa de faţă. În luna iunie, Camera Deputaţilor a adoptat tacit o propunere legislativă a deputatului PNL Relu Fenechiu, potrivit căreia conducerea ANCOM este numită de Parlament, şi nu de şeful statului, la propunerea Guvernului, cum se stabilise după îndelungi presiuni la acea dată. Ministerul Comunicaţiilor nu a fost de acord cu propunerea lui Fenechiu, pentru că abia se creaseră premisele închiderii procedurii de infringement.

    ● Alexandru Rădescu