Parteneriatul public-privat mai mult ne încurcă

Propovăduit ca bază pentru ieşirea României din criză, parteneriatul public-privat nu este potrivit pentru România.

Afirmaţia a fost făcută de Adriean Videanu, ministrul Economiei, la un seminar energetic. Ba, mai mult, oficialul a dat şi câteva exemple. "În energie vine investitorul la parteneriatul public-privat şi trebuie să-i garantezi că îi preiei energia cu un anumit preţ. Acesta e ajutor de stat, trebuie notificat la Bruxelles, a picat", a declarat ieri Adriean Videanu. "La fel pentru infrastructură, faci ceva, intră pe deficit", a completat el.

Ministrul lasă să se înţeleagă că problemele se lovesc ca de un zid la Comisia Europeană. Însă parteneriatul public-privat este folosit de state din toată lumea pentru lucrări dintre cele mai diverse. Cel mai cunoscut caz de parteneriat public-privat din România este Autostrada Comarnic-Braşov, care trebuia să coste 4,8 miliarde de euro. Pe kilometru ar fi însemnat 80 de milioane de euro, mult peste media normală de 30 milioane de euro pe kilometru, din alte state ale Uniunii Europene.
Inclusiv în sectorul energetic, păstorit de Videanu, se doreşte folosirea acestuia pentru finanţarea unor investiţii, însă, deocamdată, viitorul lor este învăluit în ceaţă. Astfel, Termoelectrica vizează folosirea acestei metode pentru a construi o centrală de 800 MW pe locaţia actualului CET Brăila, împreună cu Enel şi E.ON. Un memorandum pentru construirea unei centrale de 400 MW la Borzeşti a fost semnat şi cu Gaz de France SUEZ, însă discuţiile nu au progresat. În cazul Electrocentrale Galaţi, CEZ s-a retras din proiect, în vreme ce, la Doiceşti, Mechel a renunţat de acum doi ani. Un alt exemplu este realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Nuclearelectrica deţine acum 51% la EnergoNuclear, compania ce va realiza investiţia. Ceilalţi parteneri sunt CEZ, RWE, Enel, Gaz de France SUEZ, Iberdrola şi ArcelorMittal. Numai că indecizia autorităţilor şi cheltuirea banilor din Fondul de Dezvoltare au dus la o întârziere de doi ani. Din acest fond trebuia ca Nuclearelectrica să investească cele 2 miliarde de euro care îi reveneau din totalul de 4 miliarde de euro al investiţiei. Acum, autorităţile negociază o deţinere mai mică. Videanu a anunţat ieri că decizia finală se va lua în luna septembrie.
Pe lângă acestea, ministrul Economiei a anunţat că doreşte realizarea altor parteneriate public-privat: pentru un grup nou pe lignit de 500 MW de la Complexul Energetic Rovinari şi pentru un alt grup la Paroşeni, unde se foloseşte huilă. "Nu suntem pregătiţi pentru parteneriatul public-privat. Va veni momentul când va trebui să luăm decizii foarte rapid", a declarat ieri şi Valeriu Binig, director din cadrul Deloitte România.
În alte părţi, autorităţile folosesc propriii bani la realizarea de investiţii. Statul va folosi banii obţinuţi din vânzarea rezervei de emisii de dioxid de carbon la reabilitarea centralelor electrotermice (CET) din marile oraşe. Acestea asigură furnizarea apei calde vara şi a căldurii în locuinţe pe timp de iarnă.
CET-urile sunt ineficiente, au pierderi imense şi trebuie modernizate din temelii.
Alţi bani pe care ţara noastră îi poate obţine sunt 2 miliarde de euro din vânzarea unor participaţii la companii de stat, potrivit lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.