Frăţia gaterelor otrăveşte România

Zeci de munţi de rumeguş s-au înălţat în zona Munţilor Călimani fără ca autorităţile din judeţul Harghita să ia vreo măsură pentru a stopa poluarea. În timp ce şeful Gărzii de Mediu din Harghita susţine că nu există rumeguş, prefectul îl contrazice. Mai mult, rumeguşul nu poate fi depozitat pe pământ sau în apropierea apelor curgătoare, fiind foarte toxic. Munţii de rumeguş sunt rezultatul defrişărilor ilegale, realizate cu acordul tacit al autorităţilor locale. De la poliţişti până la primari.

Zilnic, zeci de arbori cad sub drujbele localnicilor din comuna harghiteană Bilbor, aflată în inima Munţilor Călimani. Camioanele pline cu lemn străbat drumurile pline de noroi ale comunei, dar autorităţile se fac că nu le văd. În urma tăierilor ilegale din Bilbor au răsărit zeci de munţi de rumeguş care s-au înălţat pe drumurile publice sau pe malul pârâului Bistricioara.

Nici drumurile din localitate nu arată prea bine, pentru că de abia în pragul campaniei electorale autorităţile au început să repare Drumul judeţean 174 A. Celălalt drum, 174 B, care străbate localitatea, arată ca un drum forestier, deşi figurează pe hartă ca drum judeţean, fiind folosit exclusiv de gaterişti. De-o parte şi de cealaltă a drumului se pot observa stive de buşteni, marcaţi însă cu iniţialele celor care au defrişat pădurea. Reprezentanţii statului în judeţ se declară neputincioşi în faţa dezastrului ecologic, în timp ce poliţiştii din Bilbor sunt preocupaţi să îşi construiască vilele.

MUNŢII DE RUMEGUŞ
Localitatea Bilbor a prins viaţă în urmă cu aproximativ 300 de ani, când o mână de haiduci, în special tâlhari şi fugari din armata imperială, sătui de biruri, au decis să îşi organizeze tabăra în pădurea nesfârşită dintre Ardeal şi Bucovina. Dar, în zilele noastre, o mână de oameni agreaţi de autorităţile locale şi judeţene taie în neştire pădurea. Parcă scormonesc în căutarea haiducilor de odinioară. Din pădure, arborii ajung în gaterele din localitate. Mai mult ilegale decât legale. În urma gateriştilor rămân însă munţi de rumeguş, în spatele cărora se ascund afacerile ilegale. Pădurea comunei Bilbor se află în gestiunea Ocolului Silvic Borsec, dar pădurarii ridică neputincioşi din umeri şi susţin că nu se fură nici un fir de lemn. Păşunea comunei a fost dată de primărie pe mâna lui Dumitru Runcan, care se prezintă ca un bun gospodar al locului. Când nu păzeşte păşunea, se ocupă de afacerile cu lemn. Deţine un gater, participă la licitaţii de masă lemnoasă, taie şi prelucrează. Apoi vinde. Dacă mai adăugăm că deţine şi ceva oi de pe urma cărora primeşte subvenţii de la APIA, rezultă un important om de afaceri de-al locului.

Ghinionul lui a fost că în urma unui control a fost interceptat un transport de 18 metri cubi de lemn care trebuia să ajungă la tatăl său, Alexandru Runcan. Luat la întrebări, Alexandru Runcan a susţinut că lemnul provenea de la fiul său, care nu a putut justifica provenienţa lui. Dar Runcan nu îşi face probleme. Un fleac, pentru că la gaterul lui se lucrează nonstop. Câţiva muncitori alergau de zor prin curte să pregătească lemnul. În faţa curţii, însă, pe drumul judeţean erau depozitaţi vreo 10-15 arbori pregătiţi pentru "tranşat".

Tot pe drumul judeţean, în apropierea gaterului lui Runcan, s-au ridicat câţiva munţi de rumeguş. Oare cine a depozitat rumeguşul pe mijlocul drumului? Dumitru Runcan susţine că: "Nu mă interesează pe mine cine scoate lemn, că fiecare e cu treaba lui. Nu vezi că nu merge nimic şi e vai de capul nostru la Bilbor. Nu pot să vă spun numele celor de unde cumpăr lemn. Am luat lemn din mai multe locuri, de la mai multe ocoale.

Mi-au confiscat cam 18 metri cubi de lemn.

Nu ştiu cine a adus lemnul şi l-a pus acolo la mine".

"ACELE DEFRIŞĂRI DUMNEZEU LE-A FĂCUT"
Tăierile ilegale de arbori sunt trecute cu vederea de Primăria comunei Bilbor, condusă de Ilie Trif, care nu este străin de afacerile cu lemn din localitate. Primăria Bilbor a decis ca fondul forestier al localităţii, în suprafaţă de 1.700 de hectare, să fie administrat de Ocolul Silvic Borsec. În urma unui control, inspectorii silvici au rămas înmărmuriţi, după ce au constatat că s-a tăiat ilegal o cantitate de aproximativ 500 de metri cubi de lemn. Pentru jaful din pădurile Bilborului au fost găsiţi vinovaţi pădurarul Ilie Cifu şi şeful Ocolului Silvic Borsec, inginerul Dan Mihăilă, care nu au excutat la timp inspecţiile de fond. Viceprimarul Ilie Tamaş susţine că defrişările au fost făcute de Dumnezeu. "Domne', nu ştiu cine fură pădurea. Ştiu că referitor la masa lemnoasă nu se fură şi nu s-a furat până acum. Pădurea pentru primărie reprezintă principala sursă de oxigen. Degeaba vedeţi pădurea aia mare şi frumoasă de 150 de ani, pentru că atunci când ai tăiat-o e putredă. Acele defrişări, Dumnezeu le-a făcut, în anul 2005, atunci a fost doborâtură mare", a declarat viceprimarul Ilie Tamaş. Ce nu ştie viceprimarul e faptul că Dumnezeu nu defrişează cu drujba.

La rândul său, prefectul judeţului Harghita, Constantin Strujan, a spus: "Administraţia publică locală ştie foarte bine ce se întâmplă pe plan local. Unii dintre ei sunt implicaţi în afacerile cu lemn, chiar dacă nu pe faţă, sunt implicaţi în mod direct. Nu pot să fac nici un fel de afirmaţie că e ăla sau că e ăla. Pe teritoriul unei comune nu există să nu se ştie cine cu cine, care cu care. Toată lumea ştie. E clar că cel care e primar ştie tot, absolut tot ce se întâmplă acolo".

GATERE LA TOT PASUL
Însă în apropierea pârâului Bistricoara, Octavian Ţifrea a moştenit un teren, pe care l-a îngrădit în urmă cu câteva luni. Din senin, terenul a fost umplut cu rumeguş, dar proprietarul nu ştie cine a depozitat rumeguşul pe terenul său. Cel puţin aşa susţine el. Întâmplarea face că Octavian Ţifrea este soţul judecătoarei Adriana Ţifrea, preşedinta Judecătoriei Topliţa, iar fratele său, Nicolae Ţifrea, este prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Topliţa. Judecătoarea Adriana Ţifrea susţine că "acolo e o păşune foarte bine îngrijită. Nu are cum să fie rumeguş acolo, doar dacă a aruncat cineva acolo peste noapte". Apoi judecătoarea s-a înfuriat şi a spus să nu o mai întrebăm nimic că are foarte mult de muncă: "Nu mă impresionează presa pe mine, pentru că eu am mai trecut prin presă. Mi-e indiferent. Dar nu e problema dumneavoastră rumeguşul, că nu sunteţi organ de anchetă. Nu mă interesează cine sunteţi dvs. Acum vine la mine un procuror de la DNA, să vedem atunci...", a mai precizat judecătoarea. Procurorul nu a mai apărut, dar şi-a făcut apariţia Octavian Ţifrea, care a aruncat vina pe gaterişti: "Rumeguşul e pe proprietatea mea. Dar nu l-am pus eu acolo. Din ce cauză e rumeguşul acolo? Pentru că ei au pus deşeurile acolo şi mi-au rupt gardul. E neglijenţa comunei, nu a mea". După ce am obţinut câteva clarificări, am încercat să aflăm de la gaterişti cine a depozitat rumeguşul pe terenul familiei Ţifrea. Surpriza a venit din partea lui Dumitru Runcan, paznicul de păşune. Acesta susţine că a fost chiar rugat să depoziteze rumeguşul pe terenul cu pricina: "Soţul judecătoarei mi-a spus să pun rumeguş acolo, că avea o mocirlă. Nu am pus rumeguşul de capul meu. Era mlaştină şi vroia să pună deasupra pământ". Potrivit unui comisar de la Garda de Mediu Harghita, proprietarul terenului trebuie amendat.

DISPĂRUŢI ÎN MISIUNE
Pe drumul principal din comuna Bilbor, vilele au răsărit ca ciupercile după ploaie. La fel şi gaterele. Dumitru Runcan, paznicul păşunii,şi-a tras o vilă pe măsura funcţiei. Şi Petru Trif, fratele primarului, şi-a construit două vile, viu colorate în roşu şi portocaliu. În timpul liber, Petru Trif patrulează prin localitate, deşi nu e poliţist comunitar, şi îi ia pe străini la rost ca să afle primul scopul şi durata vizitei. După ce ne-a urmărit o bună bucată de timp, Petru Trif şi-a luat inima în dinţi şi ne-a blocat maşina, în timp ce admiram vilele aflate în curtea pădurarului Dinu Raica, de la Ocolul Silvic Borsec. "De ce tot faceţi poze prin comună?", a tunat nervos Petru Trif. După acest mic incident am mers la Postul de Poliţie Bilbor pentru a le relata cele întâmplate. Ghinion. Pentru că poliţiştii nu au fost de găsit. Nici la telefoanele afişate în avizierul poliţiei nu răspundea nimeni. Apoi, ne-am îndreptat către primărie în speranţa că cineva ne poate lămuri de ce localnicii opresc maşinile aflate în trafic. Prin uşa întredeschisă de la biroul viceprimarului se auzea vocea lui Petru Trif, care se răstea la viceprimarul Ilie Tamaş. Era nervos, pentru că nu a fost informat din timp că o echipă de jurnalişti îi invadase teritoriul. Deci, se dăduse alarma. Surprins de apariţia noastră la uşa viceprimarului, Petru Trif a spus: "Trebuia să ne anunţaţi şi pe noi că veniţi". Imediat, mulţimea aflată în birou a dispărut. Viceprimarul Ilie Tamaş a spus: "Dacă nu sunt poliţiştii în comună, înseamnă că nu avem, deşi eu ştiu că avem doi poliţişti. Am văzut că la poliţie, în faţă, sunt lemne, dar nu ştiu de undele-au luat. Domnul (n.r. - Petru Trif) e fratele primarului şi e pensionar pe caz de boală. Pădure fără uscături ştiţi că nu există". A doua zi, în localitate majoritatea gaterelor erau închise. La fel şi postul de poliţie Bilbor, condus de Vasile Sofronia, care îşi construieşte o vilă pe măsura funcţiei, departe de ochii localnicilor. Terenul nu figurează în declaraţia de avere. Şi adjunctul şefului de post s-a apucat să-şi construiască o casă pe măsura funcţiei. După ce am plecat de la postul de poliţie, câteva autoturisme ne urmăreau discret fiecare mişcare.

"PESTE TOT SUNT MUNŢI DE RUMEGUŞ"
Înarmaţi cu fotografiile realizate în comuna Bilbor, am mers la Garda de Mediu Harghita pentru a semnala problemele constatate de noi. Secretara instituţiei a spus că doar comisarul şef Grigore Sabău este abilitat să vorbească cu presa. Dar, şeful Gărzii de Mediu Harghita, comisarul şef Grigore Sabău, a vizitat de câteva ori localitatea Bilbor. Nu a fost să amendeze administratorii de drumuri sau pe afaceriştii locali pentru rumeguşul depozitat pe drumurile publice. A participat alături de greii judeţului doar la ziua comunei Bilbor. Comisarul şef Grigore Sabău susţine: "Eu ştiu că la Bilbor sunt munţii Călimani, nu munţi de rumeguş. Normal că am fost la zilele Bilborului. Vă rog să respectaţi vârsta mea, pregătirea mea şi funcţia mea, domnule. Dacă sunteţi de la Jurnalul Naţional nu aveţi prerogative mai ceva ca un reprezentat al instituţiei statului. Mă luaţi la mişto că sunt munţi de rumeguş acolo?"

Prefectul Harghitei, Constantin Strujan, ştie cam tot ce mişcă în judeţ, inclusiv despre mormanele de rumeguş înălţate prin judeţ: "Garda de Mediu are vreo 12 comisari care au o problematică atât de vastă de verificat de nu-mi vine a povesti. Peste tot sunt munţi de rumeguş. De aici până la Praid, peste tot".

Comisarul Grigore Sabău ar trebui să ştie poate că la nivelul întregii ţări, Garda de Mediu are ca temă permanentă verificarea modului în care este depozitat rumeguşul, fiind interzisă cu desăvârşire depozitarea direct pe pământ şi mai ales în apropierea cursurilor de apă. Asta pentru că, o dată amestecat cu apa de ploaie, rumeguşul elimină o substanţă numită tanin, care se dizolvă, făcând apa roşiatică, şi se prelinge în ape, punând în pericol viaţa peştilor. De altfel, taninul este atât de toxic, încât distruge şi plantele cu care intră în contact, astfel că oamenii îl folosesc pentru stârpirea buruienilor, dacă pe terenul respectiv nu au de gând să cultive nimic în anul respectiv. Totodată, este interzisă autorizarea gaterelor care nu au rampe speciale pentru depozitarea rumeguşului.

FOST POLIŢIST, ŞEF PESTE MEDIU
Potrivit presei locale, în anul 2004, ministrul de Interne, Ioan Rus, a dispus, în baza unor sesizări privind abuzurile şi ilegalităţile săvârşite de poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Harghita, efectuarea unui control drastic. În urma deficienţelor constatate de Corpul de Control, ministrul Ioan Rus a dispus eliberarea din funcţii a mai multor şefi din poliţia harghiteană, printre care şi a comisarului şef Grigore G. Sabău - şeful Serviciului Ordine Publică. Din anul 2005, Grigore Sabău s-a lansat în afaceri şi politică, fiind vicepreşedinte al PD-L. Potrivit declaraţiei de interese publicată pe site-ul Gărzii de Mediu, Grigore Sabău este acţionar majoritar la firmele Max Protect şi Mena SRL, unde deţine 80%, respectiv 75% din numărul de părţi sociale. Totodată, mai deţine şi 50% din societatea Francisca & Iustina SRL. La firma de pază şi protecţie Max Protect, Grigore Sabău deţine funcţia de director general, de pe urma căreia a obţinut un venit de 26.000 RON. Pe lângă salariul de la Garda de Mediu, comisarul şef primeşte din partea Casei de Pensii a Ministerului de Interne o pensie anuală de 44.000 RON.

"MĂ, MĂCAR BUN-SIMŢ SĂ AVEŢI"
Prefectul Harghitei, Constantin Strujan, susţine că legislaţia în domeniul silvic este foarte neclară, pentru că sistemul permite în continuare valorificarea materialului lemnos care nu are o sursă sigură de provenienţă. "Din punctul meu de vedere organele statului îşi fac atribuţiunile exact atât cât pot să facă. Până nu se găseşte o soluţie cât de cât rezonabilă de urmărire a materialului lemnos de la exploatarea lui până când ajunge într-o formă sau alta în dană în Port la Constanţa, nu ai ce să faci, pur şi simplu. Nu este judeţul Harghita zona unde se fură cel mai mult material lemnos. Vă duceţi în Nord, în dreapta, în sud. Peste tot". În urma publicării de către Jurnalul Naţional a unor fotografii cu rumeguşul din Bilbor, prefectul s-a dus să-i atenţioneze pe mai marii comunei: "Am văzut pozele din Jurnalul Naţional. Credeţi că nu suntem informaţi? Ştiu că aţi fost la Bilbor. Le-am spus celor din Bilbor - mă, măcar bun-simţ să aveţi. Asta le-am spus când am văzut poza în ziar".

Cu toate acestea, prefectul a mai spus că toţi cei care s-au luptat să îşi ia pădurile înapoi nu şi le-au luat ca să aibă grijă de ele, ci doar ca să aibă material lemnos şi să se îmbogăţească. "Să fim serioşi, nu există cinstitul cinstiţilor în domeniul de prelucrare a lemnului. Cultul proprietăţii la românii a dispărut de foarte mult timp, mai ales când e vorba despre pădure", a mai spus prefectul.

"Am primit ordin să vă opresc"
Din pădurile Bilborului, am mers spre localitatea harghiteană Corbu. Nici nu am intrat bine pe drumul comunal care duce spre pârâul Lenia, că în faţa maşinii a sărit un tânăr pădurar. Plin de sine, tânărul, despre care aveam să aflăm mai târziu că este fiul primarului din Corbu, a început să ne someze: "Nu aveţi voie în pădure. Am primit ordin să vă opresc. Prezentaţi-mi actele". După câteva minute de "negocieri" despre cine şi cum are voie să intre în pădure, ne-am continuat drumul. Pădurarul s-a retras, dar şi-a alertat tatăl. Imediat, dintr-un jeep au coborât primarul Toader Ungurean, care era însoţit de viceprimarul Gheorghe Ţepeluş şi agentul de poliţie Ionel Târăveanu. "Am venit cu jeep-ul primăriei pentru că nu am benzină pentru Logan. Eu doar v-am legitimat, pentru că sunteţi persoane străine pe raza localităţii", a spus poliţistul. La rândul său, primarul a spus că are o sesizare cu privire la nişte braconieri din Neamţ. Spre pârâul Lenia, urmele defrişărilor se văd cu ochiul liber. Nu trebuie să fii expert ca să constaţi că pădurea a fost tăiată anapoda. Pe păşunea comunei Corbu, muncitorii erau sătui de muncă. Unul dintre ei ce părea a fi şef de echipă a spus: "Aici e pârâul Lenia. Noi tăiem răritură din asta. Uscături. Nu cred că terminăm anul ăsta, pentru că acum a plouat iară. Mâine vine domnu' inginer. Mai avem încă o brigadă pe partea stângă a dealului. Lemnul verde e mai bun. Trebuie să mai tăiem 2.000 de metri."

MĂRTURISIREA UNUI PĂDURAR
Nici nu am terminat bine discuţia cu muncitorii care tăiau arborii, că şi-a făcut apariţia şi pădurarul Silviu Labon. Primele cuvinte ale pădurarului au fost "Sunt şef de district în districtul 4 Barasău din cadrul Ocolului Silvic Borsec. Vă rog să îmi prezentaţi şi mie împuternicirile prin care aveţi voie să veniţi aici să fotografiaţi şi să luaţi interviuri". Dar pădurarul şef avea ochi doar pentru noi. Nu vedea că în spatele dealului erau două camioane roşii, fără numere de înmatriculare, care tocmai terminaseră de încărcat buştenii. Reîntorşi în localitatea Corbu, ne-am oprit la postul de poliţie. Aici, fiul primarului a recunoscut că a primit ordin de la şeful lui pentru a ne interzice accesul în pădure: "Pădurarul Silviu Labon m-a sunat şi mi-a spus să vă opresc. Silviu a zis «domn'e vezi că vin nişte băieţi la deal, să facă nişte reportaje şi poze». El m-a sunat pe mine să nu vă las să mergeţi la deal, pentru că aţi fost la Ocol la Borsec. Dispoziţia a venit de la Ocolul Silvic. De unde să ştiu eu cine i-a spus lui Silviu de dumneavoastră...".

"Sunt minore problemele astea cu gaterele din comună. Sunt 30 şi ceva de gatere în localitate. Rumeguşul e de la gatere, normal, de unde să fie? Rumeguşul nu se aruncă. Fiecare gater are contract cu o firmă care le ia rumeguşul. Dacă nu sunt poliţiştii în comună, înseamnă că nu avem"
Ilie Tamaş - viceprimar



"Administraţia publică locală ştie foarte bine ce se întâmplă pe plan local. Unii dintre ei sunt implicaţi în afacerile cu lemn, chiar dacă nu pe faţă sunt implicaţi în mod direct. Nu pot să fac nici un fel de afirmaţie că e ăla sau că e ăla. Pe teritoriul unei comune nu există să nu se ştie cine cu cine, care cu care. Toată lumea ştie"
Constantin Strujan - prefect