Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Familiei motivează inițierea acestui proiect de Hotărâre de Guvern de dorința de a „crește bunăstarea” tinerilor din România.
„Programul Cardul pentru Tineret are ca scop dezvoltarea activă din punct de vedere social, educațional, cultural, profesional și economic a tinerilor”, se arată în nota de fundamentare care însoțește actul normativ.
„Acces îmbunătățit la discount-uri” în domeniile lor de interes
Conform proiectului de hotărâre pus în dezbatere pe site-ul instituției, cardul va fi disponibil începând cu anul 2025, pentru „tinerii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani, cetățeni români cu domiciliul în România”.
Acest card „este un instrument nefinanciar de susținere a bunăstării tinerilor” și va putea fi emis atât în format fizic, cât și electronic.
„Cardul oferă reduceri la achiziția de bunuri și servicii în domenii ca educația, cultura, sănătatea, sportul, mobilitatea și agrementul”, prevede proiectul de HG.
Prin implementarea acestui nou program, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse susține că va asigura tinerilor români „un acces îmbunătățit la discount-uri și reduceri” în domeniile de interes ale acestora, așa cum sunt cele enumerate mai sus.
Reduceri la obiectivele turistice, servicii de cazare și de transport
Totodată, susțin reprezentanții Ministerului Familiei, Cardul pentru Tineret va fi „un instrument ce va încuraja mobilitatea culturală a tinerilor”.
„Posesorii Cardului pentru Tineret vor avea posibilitatea să călătorească mai ușor în România, beneficiind de acces la o vastă rețea de reduceri la intrări la obiective turistice, servicii de cazare și de transport”, explică reprezentanții instituției.
Citește pe Antena3.ro
Mai mult, acest instrument îi va ajuta pe tinerii posesori „la dezvoltarea profesională și personală”.
„Pe lângă beneficiile comerciale (precum reduceri), în cadrul Programului Cardul pentru Tineret vor fi oferite reduceri la cursuri, seminarii și alte forme de pregătire menite să contribuie la dezvoltarea profesională a tinerilor”, se mai arată în nota de fundamentare.
Cardul va deveni și un instrument social de integrare, mai spun autorii programului, iar „din această comunitate vor putea face parte toți tinerii din România cu vârsta 14-35 ani care își doresc acest lucru, indiferent de poziția socială, etnie, opțiuni politice sau de mediul în care trăiesc”.
Numărul de carduri emise va fi stabilit, anual, în funcție de bugetul alocat cu această destinație prin legea bugetului de stat.
MFTES este responsabil de implementarea Programului Cardul pentru Tineret, va suporta costurile de emitere, distribuire și administrare a cardurilor, finanțarea provenind de la bugetul de stat.
Normele detaliate privind aplicarea programului vor fi stabilite și publicate în termen de 90 de zile de la aprobarea proiectului, printr-un ordin de ministru, iar cardurile vor putea fi solicitate de tineri în baza acestor reglementări.
Ministerul Familiei consideră că în țara noastră se impunea un astfel de program având în Vedere că „în cadrul ecosistemului de tineret, până la această dată, nu există un instrument care să contribuie la bunăstarea tinerilor prin intermediul unor facilități integrate care să ofere unele reduceri la achiziția de bunuri și servicii în domenii ca educația, cultura, sănătatea, sportul, mobilitatea și agrementul”.
20.000 de carduri, la peste 5,5 milioane de tineri
Proiectul de act normativ stipulează că acest card va putea fi obținut „la cerere, în limita numărului de carduri disponibile”, de la furnizorul de servicii ce va fi selectat în urma unei proceduri de achiziție publică.
Pentru anul 2025, însă, se preconizează emiterea unui număr de cel mult 20.000 de carduri și, conform calculelor privind cheltuielile bugetare cu emiterea acestora, din nota de fundamentare, chiar dacă se estimează că numărul va crește de la an, ajungând la 100.000 de carduri în 2029, tot vor fi prea puține ca să ajungă „pentru toți tinerii din România”, așa cum pretind guvernanții.
Reprezentanții MFTES estimează, pe baza unor date provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS), că în România sunt peste 4.200.000 tineri.
În realitate, numărul tinerilor care se încadrează în intervalul de vârstă prevăzut în proiect este de peste 5,5 milioane.
O analiză națională și pe județe privind „Structura demografică a populației tinere din România”, publicată, în 2021, de Fundația Națională pentru Tineret (FNT) și Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT) – Centrul INPUT, arăta că la 01.07.2020, „populația totală de tineri cu domiciliul în România era de 5.594.734 persoane”, după cum urmează: • 14 ani = 230.459 persoane (4,12% din totalul populație tinere domiciliate în România), • 15-19 ani = 1.123.835 persoane (20,09% din totalul populație tinere), • 20-24 ani = 1.160.455 persoane (20,74%), • 25-29 ani = 1.279.177 persoane (22,86%), • 30-34 ani = 1.800.808 persoane (32,19%).
Tot peste 5,5 milioane de tineri între 14 și 35 de ani spunea și fostul ministru al Familiei, Gabriela Firea, că sunt în România, în luna august 2022, citând ultimele statistici.
