x close

Cateodata, adevarul poate ucide

0
07 Iun 2004 - 00:00

EDITIE DE COLECTIE

Inima nu asculta intotdeauna glasul ratiunii. Alexandru Odobescu a trait tradari si umilinte. A sperat insa ca intr-o zi va fi alaturi de Hortensia Racovita, femeia pe care o iubea. Cea care a incercat sa il ajute in iubirea sa a fost Sasa, sotia lui. Sfarsitul scriitorului a fost insa unul tragic. Uneori, iubirea si adevarul pot ucide.

CRISTIAN PETRU

Iubirea nu tine de varsta, de conditie sociala sau de familie. Toti cei atinsi de iubire au lasat totul pentru a-si trai povestea de dragoste. Dar nu intotdeauna finalul unei povesti este fericit. Nu intotdeauna cele doua personaje se casatoresc si traiesc fericite pana la adanci batraneti, asa cum se spune in povesti. Adeseori, o tragedie ia locul acelui "si-au trait fericiti...". Una dintre iubirile arzatoare ale sfarsitului de secol XIX a fost cea dintre Alexandru Odobescu si Hortensia Racovita. Dragostea lor n-a tinut seama de familie sau de diferenta de varsta. Scriitorul avea in 1891 (anul in care cei doi s-au intalnit) aproape 60 de ani, iar Hortensia era cu 30 de ani mai tanara. Iar printre cei care au incercat sa-l ajute pe Odobescu sa fie alaturi de femeia pe care o iubea nebuneste a fost chiar sotia lui, Sasa.

Spirit distins

Nascut in 1834, Alexandru Odobescu a fost dotat de soarta cu toate darurile: spirit elegant si distins, cunostinte istorice si arheologice, scriitor de mare talent. Era fiul faimosului general Odobescu de la 1848, avusese avere si pozitie sociala. Fusese ministru in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, la o varsta cand altii abia incep. Insurat cu o femeie frumoasa, cu avere, toate le-a pierdut si le-a risipit ca sa ajunga la acel suprem dezgust de viata, din cauza, se poate spune, a doua funeste insusiri date de o zana vrajmasa: inima prea vulnerabila si nemasurata pofta de cheltuieli. Asa comentau contemporanii iubirea lui Odobescu, a carui sfasit i-a surprins dureros. Una dintre persoanele gasite vinovate a fost femeia, Hortensia Racovita. Persoana pentru care scriitorul a trecut peste toate convenientele sociale, foarte importante pentru sfarsitul secolului al XIX-lea.

Scrisori catre sotie

Trecut de jumatatea vietii, in anii 1891-1892, Odobescu traversa o perioada destul de dificila, marcata de dificultati financiare, de boala (suferea de guta) si de unele probleme in casnicie. Scriitorul locuia separat de sotia si de fiica lui. Cu amandoua insa intretinea corespondenta. Din scrisorile dintre Odobescu si Sasa, sotia lui, o parte dintre ele aflate in arhiva Muzeului National al Literaturii Romane, se poate deduce starea de spirit a scriitorului. "Din parte-mi, te rog, draga mea, ii scria el Sasei, in august 1892, sa nu grabesti nimic, sa lasam lucrurile sa-si urmeze cursul natural cata vreme nici un eveniment extraordinar nu ne obliga sa luam o hotarare neprevazuta. In orice caz, te rog, draga mea, buna si fidela prietena, sa crezi ca afectiunea, respectul, veneratia profunda pe care le am pentru tine nu se vor schimba niciodata. Pentru mine esti si vei ramane mereu mai mult decat o femeie; ai fost si esti si vei ramane un bun inger protector...", ii spunea scriitorul sotiei lui.

Singur, bolnav si fragil

In viata lui Odobescu apare, in 1891-1892 o raza de speranta. O femeie care ii dezmorteste sufletul imbatranit. O persoana pentru care inima lui reincepe sa aiba batai de adolescent. Prin intermediul unui prieten o cunoaste pe Hortensia Racovita, profesoara de geografie la Eternatul de fete numarul 2 din Bucuresti. Avea la activ o casatorie cu Alexandru Davilla, de care a divortase, si alta cu Dumitru Racovita, care a murit in 1991. Ea avea 30 de ani, iar el Odobescu aproape 60. A cunsocut-o in perioada in care el era inspector scolar. S-a folosit de locul lui de munca pentru a fi aproape de cea pentru care inima lui batea nebuneste. Inspectiile erau cel mai bun pretext pentru a-i face vizite adoratei sale. "Acest om, va marturisi mai tarziu profesoara, s-a apropiat de mine sub pretextul ca ajuta scoala unde activam... Comportamentul lui, scrisorile si florile ce-mi trimitea, lesne mi-au dovedit ca era prada unei mari pasiuni, care-l facea sa sufere amarnic." Dragostea il mistuia in acele momente pe rafinatul intelectual aflat in al saselea deceniu de viata. Iesit din lumea cartilor si a cercetarilor lui istorice, se trezea din nou la viata. La viata si dragoste, ca la un taram al refugiului din calea grijilor si a timpului. Stimulat de iubire, nutreste ganduri marete de implinire intelectuala, fara sa banuiasca, totusi, cat de fragile erau sperantele sale.

Patru ani de tradari si umilinte

Gelozia scriitorului era insa foarte puternica. Ion Luca Caragiale reda in Gazeta poporului din noiembrie 1895 o marturie facuta de catre Odobescu lui Anghel Demetriescu, prietenul prin intermediul caruia a cunscut-o pe Hortensia. "Pentru ea, Hortensia Racovita, m-am certat cu tine; pentru ca eram gelos de trecutul ei, pentru ca-mi inchipuiam ca tu ai fost amantul ei, si astfel nu te mai puteam suferi, te uram din toate puterile sufletului... Cu toata rautatea si trivialitatea acestei femei, o iubesc asa, incat sunt cu desavarsire convins ca fara amorul ei ar trebui sa mor; fara acest amor, viata n-ar mai putea avea nici un cuvant pentru mine. Sunt nenorocit, sunt adanc nenorocit." Pasiunea lui Odobescu pentru Hortensia l-a facut ca in cei patru ani de relatie sa suporte "certuri, pretentii de cheltuieli absurde, tradari peste tradari, toate fatise, minciuni si tertipuri injositoare, urmate toate de iertare si de reconciliere din partea femeii. Si iar de-a capul amagiri, lasitate si in fine un grosolan "daca-ti place..."!", scria autorul "Scrisorii pierdute".

Fosta sotie, petitoare

Odobescu traia totusi cu iluzia unei fericiri cu Hortensia. Inima lui batrana nu inceta sa spere ca, intr-o zi, adorata femeie va fi cu adevarat a lui. Orbit de iubire, scriitorul recurge la un gest extrem. Un gest pe care numai o persoana disperata il poate face. Astfel, Alexandru Odobescu s-a hotarat sa-i ceara mana adoratei sale, fiind sigur ca sotia lui legitima, Sasa, va respecta decizia lui de a divorta. Hortensia a acceptat, dar a pus totusi o conditie: sa aiba consimtamantul mamei sale. Pana la sosirea virtualei soacre din provincie, scriitorul s-a inteles cu Sasa nu doar sa divorteze, ci si ca aceasta sa o peteasca pe Hortensia. Sasa, din iubire pentru scriitor, din dorinta ca Odobescu sa fie fericit, a acceptat sa joace un rol desprins parca dintr-un roman.

Intalnirea fatala

Cele trei femei, Sasa, Hortensia si mama ei s-au intalnit intr-o camera, iar dintr-o incapere alaturata Odobescu auzea tot ce se discuta. Cu sufletul impietrit de durere, Sasa a tinut o tirada sublima din care reiesea ca dorea fericirea sotului ei si ca era dispusa sa divorteze imediat si sa se calugareasca, numai sa-l stie fericit alaturi de adorata inimii lui. Raspunsul viitoarei soacre a fost de o vulgaritate rar intalnita. Fiica ei, cum rezuma Ion Luca Caregiale, "fusese inselata, batjocorita, compromisa de un batran, care ar trebui pedepsit pentru infamiile sale, ca mama nu poate aproba casatoria fiicei sale asa de tanara cu un stricat, o cazatura".

A ales sinuciderea

Cutremurat de ce i-au auzit urechile, Odobescu n-a mai putut suporta si a iesit din camera din care incercase tainic sa asculte si a izbucnit: "Asa? Sunt un om stricat, o cazatura? Ma azvarliti acum, dupa ce pentru voi am facut atatea? Dupa ce m-ati exploatat, m-ati torturat, m-ati impins la ultima mizerie, nu mai sunt decat o carpa de aruncat? Sunteti niste infame, infame... Stiu ce-mi ramane de facut!". Si, "in culmea nebuniei, noteaza tot Caragiale, pleaca urmat de Sasa Odobescu, care nu stia cum sa-l mai mangaie". Ajuns acasa, Odobescu a luat o doza mare de laudanum (narcotic pe baza de opium) si a murit pe 10 noiembrie 1895. Inima lui nu mai suportat inca o dezamagire. A lasat in urma lui doua scrisori "recitite si prenotate in noaptea de 8-9 noiembrie 1895". Una era catre familie si alta pentru prietenul sau Anghel Demetriescu, la care obisnuia sa mearga in vizita, in fiecare an la 8 noiembrie.

Scrisoare catre sotie

In prima epistola, cea catre familie, scriitorul spunea ca, "in starea de neodihna in care traiam din cauza patimei nenorocite pe care cu totii o cunosc, moartea este cea mai mangaioasa odihna pentru mine. Deci voi primi-o cu placere. Numai durerea ce ea le va aduce lor ma face sa vad intr-insa unele fete intunecoase... Viata mea, precat o pot prevedea in viitor, mi se pare cu mult mai trista, mai anevoioasa. Deci sa primeasca toti cati ma iubesc a mea moarte ca o curmare a unor grele si nefericite chinuri... Sfarsesc aceste randuri cu urari de fericire pentru iubita mea sotie, pe care o rog sa-si caute de sanatate ca sa traiasca indelung si sa stea ca o paza buna langa Ioana noastra, langa barbatul ei Teodor si langa copilasii ce li s-ar putea naste".

"Nebun n-am fost"

Cea de a doua scrisoare probeaza luciditatea cu care scriitorul si-a gandit sfarsitul. Odobescu ii scria prietenului sau Anghel Demetriescu: "Cugeta, te rog, si spune tuturor ca nebun n-am fost, dar ca, cu inima mea peste fire simtitoare, am cazut prada usurintei si vulgaritatii simturilor unei fiinte fara inima, fara constiinta, lipsita chiar de acea patrundere de minte ce-ar fi facut dintr-insa o zana inspiratoare a mult-putinelor mele facultati intelectuale... A fost adevaratul mormant al inteligentei, al iluziilor, ba chiar si al vietii mele".

Chiar in acelasi an, Hortensia s-a recasatorit cu un profesor de geografie. Peste ani i s-a descoperit jurnalul intim, extrem de laborios si de interesant. Iar in ce priveste relatia cu Alexandru Odobescu gasim doar cateva fraze. Atat a insemnat Odobescu pentru ea.

Nota: Documentare: arhiva Muzeului National al Literaturii Romane, materialul "Nebun n-am fost, dar am cazut prada..." de Florentin Popescu, aparut in Magazin istoric, nr. din 4 aprilie 2001

INEDIT: SASA ERA COPIL DIN FLORI

Sasa Odobescu a fost fiica legitima a generalului rus Pavel Kiselev. In anul 1828, la izbucnirea razboiului ruso-otoman, Principatele Romane au intrat sub administratie rusa, iar apoi generalul rus Pavel Dmitrievici Kiselev a devenit presedinte plenipotentiar al divanurilor Moldovei si Tarii Romanesti, pana in 1834. Aici, generalul s-a indragostit de Alexandra, fiica cneazului Aleksei Kirilovici Bagration si sotie a banului Manoil Baleanu. In 1834, la plecarea lui Kiselev din Principatele Romane, Alexandra l-a insotit in Rusia. Chiar daca generalul Kiselev nu a putut sa divorteze si-a petrecut restul zilelor cu principesa Alexandra Bagration. Cei doi au avut sase copii. Unul dintre acestia era Sasa, sotia lui Odobescu.

CV - ODOBESCU

Alexandru Odobescu (1834- 1895) era fiul generalului pasoptist. A fost casatorit cu Sasa, fiica generalului rus Pavel Kiselev. Opera marelui Alexandru Odobescu cuprinde "Scene istorice din cronicile romanilor", "Mihnea Voda cel Rau", "Doamna Chiajna", "Cateva ore la Snagov", "Pseudo-Kynegetikos". Scriitorul a lucrat in administratie si magistratura, a fost director al Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice pentru departamentul Valahiei, numit in aceasta functie in 1862 de Alexandru Ioan Cuza, ministru al Cultelor si Instructiunii Publice (1863), director al Teatrului National din Bucuresti (1874-1876), vicepresedinte al sectiei de istorie si arheologie. A fost membru corespondent al Institutului Arheologic din Roma, secretar al legatiei romane la Paris (1881-1885), membru al Societatii Academice Romane si intre 1891 si 1895 director al Scolii Normale Superioare. In aceasta perioada a cunoscut-o pe Hortensia Racovita.

MARTURIE

"Nebun n-am fost, dar, cu inima mea peste fire simtitoare, am cazut prada usurintei si vulgaritatii simturilor unei fiinte fara inima, fara constiinta. A fost adevaratul mormant al inteligentei, al iluziilor, ba chiar si al vietii mele" Alexandru Odobescu

SUMAR EDITIE DE COLECTIE

Iubirile celebre ale romanilor

Marea dragoste a unui sangeros voievod

Iubire regeasca pentru o domnisoara de onoare

Dragoste cu nabadai intre Ion si Maria

Cateodata, adevarul poate ucide

"Printesa iubita"si Enescu

"Vreau sa-mi gasesc un loc langa ea, in Rai"

Marga Barbu: "Il tot astept, si el stie"

„De 57 de ani, ne iubim ca-n prima zi"

Ilie Nastase, invins de „General"
Citeşte mai multe despre:   special,   viata,   saşa,   inima,   odobescu,   hortensia,   scriitorul,   hortensia racovita

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 1169


Mai multe titluri din categorie

Cum se distrau românii în anii ’30. "Se petrecea mult împreună, la prieteni, în excursii şi la vie" (GALERIE FOTO)

Cum se distrau românii în anii ’30. "Se petrecea mult împreună, la prieteni, în excursii şi la vie" (GALERIE FOTO)
Galerie Foto E toamnă, strugurii copţi se prăvălesc în ţărână. În vii se culeg boabele aurite, ori deja au fost culese. Se face mustul, apare “tulburelul”, de la Cotnari până la Huşi. Cum petreceau oamenii într-o...

Doi hocheişti din naţionala Austriei au jucat o săptămână în România: “Am fost trataţi ca regii”

Doi hocheişti din naţionala Austriei au jucat o săptămână în România: “Am fost trataţi ca regii”
Dacă li s-ar fi spus în martie lui Andre Lakos şi Oliver Setzinger, două dintre vedetele echipei de hochei pe gheaţă a Austriei la Olimpiada de Iarnă de la Soci, că în septembrie vor juca meciuri oficiale în...

Şi-a strâns în braţe tatăl, după 20 de ani

Şi-a strâns în braţe tatăl, după 20 de ani
Carmen a venit din Italia miercuri după-amiază. De la aeroport, a fost dusă cu maşina poliţiei la o şedinţă de consiliere psihologică. Conform regulamentului. Trebuia verificat dacă fata crescută în orfelinat...

Greutatea unor articole de presă într-un dosar de omor

Greutatea unor articole de presă într-un dosar de omor
Profesorul de matematică Gheorghe Cernat (58 de ani) a fost ucis în seara zilei de 25 iunie 2007. Criminalul a intrat peste el în casă, l-a lovit în cap cu un scaun şi l-a înjunghiat apoi, de patru ori, în zona...

Semmeringul bănăţean, ruinat de autorităţi. Cea mai veche linia ferată montană din România este o povară pentru CFR şi politicieni

Semmeringul bănăţean, ruinat de autorităţi. Cea mai veche linia ferată montană din România este o povară pentru CFR şi politicieni
Galerie Foto În iulie 2014, CFR a anunţat că scoate la licitaţie, pentru o închirere pe o perioadă de patru ani, prima cale ferată montană din România, cea dintre Oraviţa şi Anina. Conform anunţului CFR, criteriul de...

Marius Tucă: Trezeşte-mă!

Marius Tucă: Trezeşte-mă!
 Trezeşte-mă când n-a-nceput S-o luăm de la capăt de la început Înainte să te transformi în poezie În Domnişoara Erezie. Trezeşte-mă de la-nceput Când încă somnul este nevăzut Înainte...

Controversele dosarului “Mita din parcarea Internelor”. Omul de afaceri Cătălin Chelu dat în urmărire naţională

Controversele dosarului “Mita din parcarea Internelor”. Omul de afaceri Cătălin Chelu dat în urmărire naţională
Omul de afaceri Cătălin Chelu, condamnat luni la şase ani de închisoare cu executare în dosarul “Mita de la Interne” a fost dat în urmărire naţională, potrivit unor surse din cadrul Poliţiei. Acesta ar fi...

Gala celei de-a X-a ediţii Folk You! Florian Pittiş. Gând de mare pus pe asfaltul Bucureştiului: 19 şi 20 septembrie, în Piaţa George Enescu

Gala celei de-a X-a ediţii Folk You! Florian Pittiş. Gând de mare pus pe asfaltul Bucureştiului: 19 şi 20 septembrie, în Piaţa George Enescu
Începând din 2011, Festivalul Folk You! Florian Pittiş are buletin de Bucureşti. Festivalul s-a îmbrăcat în haine de gală, pentru prima oară pe strada Franceză, în Centrul Vechi, un loc cu tradiţie pentru un...

Bulibaşa din Dolj, ucis la comanda fiului

Bulibaşa din Dolj, ucis la comanda fiului
Video Un bulibaşă din Dolj a fost ucis noaptea, în propria casă. Atacatorii au intrat peste el în timp ce dormea şi i-au tăiat gâtul cu un cuţit. Toma Ion (42 ani) a fost găsit de soţia lui fără suflare, zăcând...

O singură crimă, mai multe verdicte. Cine l-a ucis pe profesorul de matematică?

O singură crimă, mai multe verdicte. Cine l-a ucis pe profesorul de matematică?
Adevărul are mai multe feţe. Dar cum e posibil ca din aceleaşi piese de puzzle, probele existente într-un dosar de omor, să compui imagini total diferite? Rând pe rând, patru judecători au considerat că Vasile...

Marius Tucă: Concert pentru pian şi fereastră

Marius Tucă: Concert pentru pian şi fereastră
 Concert pentru pian şi fereastră Cu degetele tale frumoase Cântând lumina albastră Cu marea pe glezne, cu dorul în oase O simfonie aparte, în gândurile tale sihastre Cu păsări prin gene, pe catarge, pe...

Videanu, între abuz în serviciu şi subminarea economiei de stat

Videanu, între abuz în serviciu şi subminarea economiei de stat
Magnatul Ioan Niculae a primit gaze ieftine de la miniştrii Vosganian şi VideanuNecazurile se ţin scai de fostul primar al Bucureştiului, Adriean Videanu, care a moştenit scaunul de edil de la Traian Băsescu. Magis...

Veste, poveste (30). Dragul meu judecător corupt

Veste, poveste (30). Dragul meu judecător corupt
În vremea îndepărtată când s-au petrecut aceste fapte, undeva în ţară, mai vârstnicul meu prieten M. era judecător. Atunci mi-a făcut onoarea de a mă numi prieten, în urma unor evenimente nedorite care ne-au...

Jurnalul unui supravieţuitor de la Auschwitz (5): La eliberare avea 45 de kilograme, nu-l recunoşteau nici colegii de şcoală

Jurnalul unui supravieţuitor de la Auschwitz (5): La eliberare avea 45 de kilograme, nu-l recunoşteau nici colegii de şcoală
Galerie Foto Aliaţii au ajuns la porţile lagărelor părăsite de nemţi. Deţinuţii ce au supravieţuit printr-un miracol regimului de exterminare au fost eliberaţi şi au putut să se întoarcă acasă. Unii nu au mai avut la...

Secretele fraudării admiterii în magistratură. CSM ţine secretă lista celor excluşi din examen

Secretele fraudării admiterii în magistratură. CSM ţine secretă lista celor excluşi din examen
Examenele pentru admiterea în Institutul Naţional al  Magistraturii şi în magistratură nu a fost lipsit de incidente, inclusiv de tentative de fraudare a concursului. CSM ţine secretă lista celor excluşi din...