Gaură bugetară de 800 milioane

Autorităţile perseverează în re­dac­tarea de bugete fanteziste. După ce la începutul anului au inclus în bugetul pe anul acesta datoriile Rom­pe­trol, din care nu s-au colectat decât o mică parte, acum  continuă să îşi dea cu stângul în dreptul. De data aceasta cu propriile companii.

Statul lucrează contra intereselor statului. În luna august, autorităţile române şi-au pus unele dintre cele mai bogate companii din portofoliu să "doneze" sume consistente, dar acum s-au trezit cu buza umflată. Electrica, Romgaz şi Loteria Română trebuiau să doneze la buget în total 874 de milioane de lei. Din aceşti bani, gro­sul sumei o reprezintă câte 400 de milioane de lei pe care Electrica şi Romgaz trebuia să le vireze la buget pâ­nă la finele anului, Loteria urmând să contribuie cu 74 de mi­lioane de lei.

Numai că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Electrica a transmis luna trecută o scrisoare către Ministerul Economiei, ac­ţi­o­narul său principal, prin care spune că nu poate dona banii respectivi de­oa­rece are nevoie de 500 de milioane de euro pentru continuarea in­ves­ti­ţi­i­lor sale în modernizarea reţelelor şi în dezvoltarea de parcuri eoliene. Electrica a tot fost borcanul cu miere din care Guvernul s-a aprovizionat în ultimii ani, după ce a primit în 2008 o sumă de 432 de milioane de euro din privatizarea Electrica Muntenia Sud. Din care s-au tot virat la stat ca dividende 280 de milioane de euro în anii 2008 şi 2009.

Numai că ministerul nu se lasă mai prejos şi a trimis un răspuns Jurnalului Naţional că decizia se va lua numai în AGA, adică tot de re­pre­zentanţii statului. "Între MECMA şi toate societăţile din subordine există o corespondenţă permanentă cu privire la activitatea curentă a  aces­tora. Conducerea executivă a SC Electrica SA a făcut doar anumite  propuneri MECMA cu privire la aplicarea prevederilor OG 18/2010", se arată în precizarea Mi­nisterului Economiei.

---

Statul s-a mai păcălit o dată singur luând în calcul venituri pe care nu le-a obţinut
După ce Consiliul Fiscal critica Guvernul că are estimări fanteziste de venituri la rectificarea bugetară, după ce reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) spuneau la precedenta vizită că nu au încredere în autorităţile române, Executivul şi-a mai tras o dată preşul de sub picioare.

Guvernul şi-a bugetat în luna august la rectificarea de buget fonduri în plus de 874 milioane de lei pe care trei mari companii ale statului ar fi trebuit să le verse la Trezoreria sta­tului ca "donaţii". Din aceste sume, grosul urma să fie asigurat de Electrica şi Romgaz, care ar fi trebuit să dea câte 400 de milioane de lei, în vreme ce Loteria Română urma să furnizeze alte 74 de milioane de lei.

Statul urma să se folosească de o chichiţă administrativă: are nevoie de bani la buget pentru că altfel ar depăşi deficitul stabilit cu FMI la 6,9%, dar profită de faptul că el controlează companiile respective şi dă mandat reprezentanţilor săi în adunările generale ale acţionarilor şi consiliile de administraţie pentru a vota "donaţia".

Numai că "mai e mult până departe", iar planurile de dezvoltare ale companiilor nu rezonează cu foamea de bani a bugetului.
La începutul lunii trecute, Electrica a trimis Ministerului Economiei o scrisoare prin care anunţă că nu va dona la bugetul de stat 400 de mi­lioane de lei, aşa cum a decis Guvernul la rectificarea bugetară, potrivit unor surse din companie. "Electrica mai are în conturi doar 140 de mi­lioane de euro, dar cele trei societăţi de furnizare din cadrul holdingului au o gaură de aproape 200 de milioane de euro, din cauza datoriilor de
174 milioane de euro ale CFR şi din cauza subvenţiei acordate Oltchim", a precizat pentru Jurnalul Naţional o sursă din cadrul Electrica.

Ba mai mult, dacă Electrica are în conturi ceva bani, cele trei filiale de furnizare - Electrica Transilvania Nord, Electrica Transilvania Sud şi Electrica Muntenia Nord - "sunt practic în situaţie de insolvenţă", în vreme ce Electrica Serv, care are 8.500 de salariaţi, nu are comenzi şi practic nu are obiectul muncii.

Electrica mai scria atunci ministerului că are nevoie de 500 de mi­lioane de euro pentru realizarea proiectelor pe care le desfăşoară, între care modernizarea reţelelor electrice deţinute şi două ferme eoliene, de 50 MW fiecare. Acestea ar trebui să fie date în folosinţă anul viitor în localităţile Chirnogeni, judeţul Constanţa, şi Frumuşiţa, judeţul Galaţi.

Guvernul se uită cu jind la Electrica, deoarece a încasat în 2008 o sumă de 432,8 milioane de euro de la grupul italian Enel pentru vânzarea distribuţiei Electrica Muntenia Sud, ce alimentează Bucureştiul şi zonele limitrofe.

Ca şi în cazul privatizării BCR, iniţial banii urmau să fie folosiţi în investiţii, respectiv la programul de electrificare a României. Numai că statul s-a tot înfruptat din borcanul de miere de-a lungul timpului, virând circa 280 de milioane de euro la buget ca dividende în 2008 şi 2009.

În 2009, Electrica a mai încasat şi de la CEZ o sumă totală de 145,36 milioane de euro din vânzarea unor pachete minoritare la fosta Electrica Oltenia.

De asemenea, compania ar putea obţine fonduri de  aproximativ un miliard de lei din vânzarea pachetelor minoritare de acţiuni pe care le deţine la mai multe societăţi privatizate către Enel şi E.ON, potrivit estimărilor din primăvară ale Guvernului.

Electrica deţine câte 27% din E.ON Moldova Furnizare şi E.ON Moldova Distribuţie. Guvernul pre­gă­teşte vânzarea a câte 17%, o parti­cipaţie de 10% fiind destinată foştilor şi actualilor salariaţi. Din cedarea acestor pachete de acţiuni compania ar urma să încaseze 30,6 milioane lei, respectiv 110,4 milioane lei po­tri­vit unui document guvernamental.

Numai că săptămâna trecută E.ON a notificat Electrica că îşi va exercita dreptul de a prelua tot pachetul de 27% deţinut la cele două societăţi. Având în vedere evaluările deţinerilor Fondului Proprietatea la cele două societăţi, unde are câte 22%, participaţiile Electrica ar va­lora circa 400 de milioane de lei.

Recent, acţionarii E.ON Gaz România şi E.ON Moldova Furnizare au aprobat fuziunea celor două companii, unde nemţii, Ministerul Economiei şi Electrica au votat pentru în vreme ce Fondul Proprietatea s-a opus. Culmea, Electrica urmează să fie acţionar în noua societate, cu 3,78% din capital potrivit unui comunicat oficial al E.ON. Grupul german va controla 51% din acţiuni, Ministerul Economiei va controla 31,82% din capital, iar Fondul Proprietatea 13,4% din titluri.
Cele mai valoroase deţineri sunt pachetele de 23,57% din acţiunile Enel Energie Muntenia şi Enel Distribuţie Muntenia.

Statul s-a confruntat cu acelaşi gen de refuz implacabil în donarea banilor şi din partea Romgaz. Numai că aici nu conducerea instituţiei a spus "pas", ci micii acţionari de la Fondul Proprietatea (FP). Mai precis, aceştia nu vor ca Romgaz, una din "perlele coroanei" la care Fondul Proprietatea deţine 15% din acţiuni, să fie decapitalizată. Practic, e ca şi cum cineva le-ar lua direct din banii pe care acţionarii Fondului Proprie­tatea ar trebui să-i primească despăgubire.

Ca atare, Franklin Templeton, administratorul FP, a reuşit să retragă de pe ordinea de zi a AGA din 18 octombrie acest punct ce viza "donaţia". Comunicatul transmis de americani spune negru pe alb că "Franklin Templeton va continua să monitorizeze situaţia îndeaproape şi face eforturi să construiască un dialog cu părţile relevante astfel încât viitoarele propuneri pe această temă să fie în interesele Romgaz şi să nu aducă prejudicii acţionarilor precum Fondul Proprietatea".

În plus, o donaţie de 400 de mili­oane de lei ar fi mai mult de jumătate din lichidităţile de 770 milioane de lei pe care Romgaz le avea în conturi la finele anului trecut, potrivit rapor­tă­ri­lor de la Registrul Comerţului.

Statul se pregăteşte să vândă un pachet de 15% din acţiunile Romgaz pe bursă anul viitor, bani care se vor du­ce tot la bugetul de stat. Or, o socie­ta­te decapitalizată nu mai este la fel de atractivă pentru eventualii cumpă­ră­tori, iar statul ar putea obţine mai puţini bani la listare.

Fondul Proprietatea este una dintre cele mai valoroase companii ro­mâ­neşti, având active evaluate la 3,5 miliarde de euro. Participaţiile sale includ acţiuni la crema companiilor din energie, precum Petrom, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Complexurile Ener­getice Turceni, Rovinari şi Cr­a­io­va, Oil Terminal, Conpet, filialele Electrica sau participaţii minoritare la companii­le de distribuţie a gazelor (GdF SUEZ şi E.ON Gaz România) şi industria românească (Alro, Romaero), ori aeroporturile Otopeni şi Băneasa.
FP urmează să fie listat pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) anul viitor.


RECTIFICAREA BUGETARĂ, SUPRAEVALUATĂ
Veniturile fiscale pe care guvernul Boc le-a prognozat pentru rectificarea bugetară din august au fost supraevaluate cu până la 0,4%-0,5% din PIB, au declarat reprezentanţii Consiliului Fiscal (CF) la o conferinţă care a avut loc în iulie 2010. Aceştia au precizat că încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 6,8% din PIB pentru 2010 comportă riscuri semnifi­cative, deşi este posibil de atins. Datele publicate de CF arată că, deşi veniturile fiscale au scăzut în primul semestru cu 3,7% comparativ cu primele şase luni din 2009, pentru a doua parte a anului pro­iec­tul de rectificare propune o creştere cu 9,1%. În aceeaşi linie, ci­fre­le disponibile indică o majorare de 1,5% a încasărilor din accize în pri­ma parte a anului, pe când rectificarea are la bază venituri din accize mai mari cu 8,2%. O altă problemă semnalată de Consiliul Fiscal este legată de donaţiile pe care compa­niile de stat sunt obligate să le facă către bugetul de stat. "Este necesară clarificarea certitudinii înca­să­ri­lor acestor donaţii şi precizarea implicaţiilor economice asupra res­pec­tivilor operatori economici cu capital majoritar de stat. În plus, având în vedere că aceste donaţii nu au, prin definiţie, un caracter permanent, Consiliul Fiscal consi­deră că ele distorsi­o­nea­ză ima­gi­nea de ansamblu asupra po­ziţiei fis­cale reale", a estima Ionuţ Du­mi­tru, preşedintele CF, în luna iulie. Bugetul şi deficitul au fost puncte critice şi în discuţiile avu­te de autorităţile române şi FMI. În luna mai, repre­zen­tanţii Fondului transmiteau că "nu au încre­de­re în autorităţile româ­ne" şi so­lu­ţi­ile acestora pentru redresarea defici­tului. Reprezen­tan­ţii Executivului propuneau atunci supra-taxarea maşinilor de lux şi a celor cu mai multe apartamente pentru a nu creşte cota unică sau TVA. După ce reducerea pensiilor cu 15% a fost declarată neconsti­tu­ţi­o­nală, Guvernul a ajuns în final să crească TVA de la 19% la 24%.