Greva s-a topit de la ploaie

Bucureştiul a fost paralizat ieri mai curând de ploaie, decât de grevă, la primele ore ale dimineţii, când n-a circulat nici metroul, nici o parte din RATB. Dar şi-a revenit repede. RATB-ul a renunţat la grevă, iar metroul a-nceput să circule de la ora 12:00, aşa cum se anunţase cu o zi înainte.

Bacalaureatul s-a dat în conti­nuare fără probleme în toată ţara, deşi profesorii sunt, teoretic, în grevă, şi tot teoretic boicotează examenele naţionale, încercând să determine Guvernul să nu aplice măsurile antisociale de austeritate. În ţară au fost proteste, s-a strigat „Jos Guvernul", şi „Jos Băsescu", dar împricinaţii nu prea au auzit.

Prezenţa la grevă a fost luni de numai 35% în Educaţie, adică 83.158 din totalul de 242.837 de cadre didactice şi personal auxiliar au participat la protest la nivel naţional, conform declaraţiilor ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu. Unii dintre profesori au renunţat ieri la grevă. „Este dreptul fiecărui cetăţean al României să conteste orice vrea, dar cred că este o premieră în ţările Uniunii Europene ca un ministru să fie acţionat în instanţă pentru că a organizat ireproşabil bacalauratul în condiţii dificile", a declarat ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, referitor la plângerea penală pe care FSLI a anunţat că o va face împotriva lui.

Printre protestele cele mai convingătoare se numără cel desfăşurat ieri la Timişoara, unde câţiva dintre cei aproximativ 400 de participanţi la pichet au aruncat cu ouă în geamurile Prefecturii Timiş, deşi liderii i-au îndemnat să facă o manifestaţie paşnică. Alături de membrii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie, ai Uniunii Naţionale a Pensionarilor şi ai Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret", au participat la acţiune şi membri ai Fe­deraţiei Sanitas şi ai Sindicatului Independent al Învăţământului Preuniversitar din Timiş. Virgil Popescu, liderului filialei Timiş a „Spiru Haret", a declarat că aproximativ 40% dintre profesori se află în continuare în grevă în judeţ.

Printre cele mai bine reprezentate mitinguri din punct de vedere numeric au fost cele de la Iaşi, unde au participat la protest peste 4.000 de oameni, şi de la Târgu Mureş, unde s-au strâns aproximativ 2.000 de per­so­ane în faţa prefecturii. Ieşenii au ieşit în faţa Palatului Culturii, la mi­ting participând profesori, pensio­nari, cadre medicale şi sindicalişti afiliaţi principalelor confederaţii sindicale. În timpul protestului, mijloacele de transport în comun din oraş au circulat cu farurile aprinse, iar la ora 13:00 s-au oprit timp de cinci minute, în semn de solidaritate cu manifestanţii.

Şi la Craiova au protestat aproxi­mativ 2.000 de persoane, pe esplanada Teatrului Naţional „Marin Sorescu". Mitingul a fost organizat de sindicatele din Învăţământ, Sănătate şi Administraţie publică locală. Şi la Piteşti au ieşit în stradă peste 1.500 de sindicalişti din Educaţie, din Sănătate şi din Administraţie publică. Aceştia au pornit în marş din faţa Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş, pe o distanţă de doi kilometri, până în faţa Prefecturii Argeş, unde au organizat un miting.

Un conflict cu autorităţile a avut loc la Arad, unde profesorii care au de­clanşat un protest spontan în faţa Palatului Administrativ au fost alungaţi de forţele de ordine, neavând autorizaţie. Protestatarii s-au plimbat pe un trotuar din apropierea clădirii, renunţând la pancarte şi fluiere.

La Braşov au ieşit în stradă pensionarii, în jurul orei 10:00, pentru a doua zi consecutiv. Aproximativ o sută de pensionari au strigat lozinci împotriva Guvernului şi a preşedintelui Traian Băsescu, în faţa prefecturii alăturându-se mai târziu şi câteva mame cu copii în cărucioare, pe care le-a gonit în câteva minute ploaia. Intrarea în instituţie a fost blocată de jandarmi, după ce a avut loc un conflict între protestatari şi forţele de ordine cu o zi înainte.

Tot la Braşov, peste o mie de profesori şi elevi au protestat printr-un „marş al tăcerii", de la ora 14:00, cu plecare din Piaţa Sfatului, pe străzile din centrul oraşului.
La Târgu Mureş au protestat aproximativ 1.000 de persoane în faţa Palatului Administrativ, aceştia fiind angajaţi din Învăţământ, Să­nătate, Administraţie publică, Pe­ni­tenciare, Poliţie, precum şi de la instituţii şi unităţi economice din Târgu Mureş, Iernut, Sighişoara şi Luduş. Participanţii la miting i-au adus, în mod simbolic, premierului Emil Boc un camion cu fân, mesajul pe care i-l transmit fiind că singurul lucru bun pe care l-a făcut de când conduce Guvernul a fost cositul ierbii.

Peste 1.000 de oameni din Admi­nis­traţia publică, Sănătate şi În­vă­ţă­mânt, dar şi foarte mulţi pensionari, au protestat ieri şi la Alba Iulia, în faţa Palatului Administrativ, ig­norând ploaia torenţială. Sindicaliştii s-au adunat la Alba Iulia din tot judeţul, în cea mai mare acţiune de protest din ultimii cinci ani. Între protestatari s-a remarcat şi o femeie de 80 de ani, care a stat pe un scaun în faţa celorlalţi pensionari, cu o pancartă pe care scria „Pensiile noastre nu sunt afacerile voastre".

Între timp, la Camera Deputaţilor, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, declara că la calculul contribuţiei de asigurări sociale pentru pensii să se ia în considerare câştigul salarial no­minal brut şi nu salariul brut, cum era iniţial în proiectul Legii pen­siilor, arătând că acest lucru va avea un efect pozitiv asupra pensiei.

În rest, BNS a anulat mitingul programat pentru ieri în faţa Prefecturii Bistriţa-Năsăud, din lipsă de participanţi, iar angajaţii din Primăria Capitalei, care luni au protestat pe jumătate, au renunţat ieri la grevă, anunţând că urmează să participe la mitingul care va avea loc la Palatul Parlamentului în ziua în care va fi dezbătută moţiunea de cenzură.




Cu ameninţări vin şi angajaţii METROREX, care au anunţat iniţial că metroul nu va circula la 1 iunie între orele 4:00 şi 16:00, revenind în ultimul moment asupra deciziei şi reducând durata protestului până la ora 12:00. Sindicaliştii ameninţă însă că vor opri lucrul la 15 iunie, de­clanşând greva generală dacă Guvernul va adopta un act normativ prin care să le fie diminuate salariile, conform declaraţiilor preşedintelui Uniunii Sindicatelor Libere Metrou (USLM), Ion Rădoi.

„Legea spune că poţi declanşa conflictul de interese dacă nu se mai respectă contractul colectiv, adică dacă nu se mai res­pectă nivelul salariilor negociate. Astfel că, pe la jumătatea lunii iunie, putem declanşa greva generală pe termen nelimitat dacă se vor reduce salariile angajaţilor de la metrou", a declarat liderul sindical.

Preşedintele Uniunii Sindicatelor din Transportul Public Local, Vasile Pietrariu, a declarat că angajaţii pe care îi reprezintă au reluat lucrul din cauza presiunilor care s-au făcut asupra lor de administraţie.


Moţiune cu invective contra ministrului Vlădescu
Cu doar câteva zile înainte de asumarea răspunderii guvernamentale pe măsurile de reducere a pensiilor şi salariilor, deputaţii s-au lansat într-un lung şir de invective şi reproşuri cu privire la situaţia României cu prilejul dezbaterii moţiunii simple „Programul Băsescu - PDL = curbe de sacrificiu pentru români!". Moţiunea a fost iniţiată de PNL împotriva ministrului Finanţelor, Sebastian Vlădescu.

Liberalii i-au cerut ministrului să prezinte un proiect de buget rectificat, iar guvernului în ansamblu să-şi dea demisia, ca ultimă măsură anticriză pe care o mai poate lua. „România plăteşte preţul visului lui Băsescu, incompetenţei Guvernului Boc şi corupţiei PDL", se spune în moţiune, liberalii argumentând că „preşedintele-jucător", a făcut, din 2005 până în prezent, „tot ce i-a stat în putinţă, uneori la limita legii şi a spiritului constituţional pentru a instala în fruntea ţării marele partid democrat-liberal".

 „Singura lor preocupare a fost lipirea PDL la bugetul de stat, pentru a-l suge ca o căpuşă şi pentru a recompensa clientela politică cu contracte publice bănoase", se mai arată în textul moţiunii simple. Liberalii au reproşat guvernului că nu ia măsuri de relansare economică, iar fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a declarat de la tribună că „doar dacă nu ai fost bătut cu oul în cap când erai mic nu înţelegi că dacă economia nu va începe să producă, oricâte reduceri s-ar face tot nu ar fi suficient".

Deputatul PSD Iulian Iancu a acuzat şi el PDL că subfinanţarea spitalelor duce la „crime", referindu-se la moartea unui copil provocată de o fractură, şi a avertizat că eliminarea subvenţiilor la căldură va face ca la iarnă bugetarii şi pensionarii să nu-şi mai poată plăti întreţinerea. Nici PDL n-a dus lipsă de reproşuri, deputatul Constantin Dascălu declarând că Guvernul Boc a făcut o singură greşeală: „nu i-a deferit justiţiei pe cei vinovaţi de dezastrul provocat de guvernarea liberală". Toate discuţiile s-au purtat într-o atmosferă destul de încinsă, deputaţii vociferând şi aruncându-şi permanent invective dintr-o parte în alta a sălii, multe lovindu-l şi pe ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu. În final, moţiunea a fost respinsă cu 130 de voturi favorabile, 143 împotrivă şi 6 abţineri.
• Monica Iordache Apostol


BOC, CHEMAT SĂ EXPLICE DE CE RESTRÂNGE DREPTURILE CETĂŢENEŞTI
Premierul Emil Boc a fost invitat la şedinţa de azi a Birourilor Permanente reunite ale Senatului şi Ca­me­rei Deputaţilor, pentru a le explica parlamentarilor de ce invocă articolul 53 din Constituţie pentru a-şi asuma răspunderea pe  proiectele legislative privind măsurile de austeritate.
Potrivit articolului 53 din legea fundamentală, "exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii na­ţi­o­na­le, a ordinii, a sănătăţii ori a mo­ra­lei publice, a drepturilor şi a libertăţilor ce­tă­ţe­nilor; desfăşurarea instrucţiei pe­nale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este ne­cesară într-o societate democra­ti­că. Măsura trebuie să fie propor­ţi­o­nală cu situaţia care a determina­t-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a li­ber­tă­ţii". Aleşii n-au reuşit să ia ieri o de­ci­zie în privinţa zilei în care premierul ar trebui să prezinte plenului reunit proiectele respective, pre­şe­din­tele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, acuzându-i pe repre­zen­tanţii PSD că invocă pretexte pentru a tergiversa procedura.
Pre­şe­dintele Senatului, Mircea Geoa­nă, a spus însă că doar CSAT poate stabili când se pot restrânge drepturile din motive legate de securitatea naţională.
Ca urmare, el a anun­ţat după şedinţa Birourilor Per­manente reunite că s-a decis so­li­citarea unui punct de vedere de la CSAT legat de legile ce vor fi asuma­te de Guvern. "Opinia mea este că în aceas­tă săptămână există obligaţia convocării CSAT pentru a certifica dacă într-adevăr suntem în faţa unei si­tua­ţii de pericol la adresa securităţii naţionale, pentru că unii istorici ne aduc aminte că în anii '30 au fost re­strânse drepturile cetă­ţe­neşti. Dar aia era în 1930. Nu-mi aduc aminte şi nu am cu­noş­tin­ţă ca undeva în lu­mea democra­ti­că de astăzi să se fi pro­dus o re­strân­gere de drepturi ce­tă­ţeneşti. Este clar că este un artificiu constituţional, dar dorim ca CSAT să ne confirme în scris dacă acest lucru este într-ade­văr o ame­nin­ţare la adresa securităţii na­ţi­o­nale şi în ce parametri", a conchis Geoană. (M.I.A.)



Consiliera lui Funeriu dă 4 milioane de euro pe un proiect
În timp ce profesorilor li se scad salariile cu 25%, consiliera ministrului Educaţiei, Melania Mandas Vergu, derulează un proiect în va­loa­re de 4 milioane de euro. Este vor­ba despre un program de formare profesională în şcolile din Ro­mâ­nia, sub denumirea „Practică să înveţi, învaţă să practici". Valoarea totală a proiectului este de 16.381.211 de lei, sumă din care statul român va contribui cu 1.782.002 de lei, restul de 12.896.762 de lei fiind fonduri europene. La aceste sume se adau­gă contribuţia beneficiarului de 772.567 de lei, dar şi cheltuielile ne­elegibile de 929.880 de lei.

Proiectul a fost depus în 2008, iar Melania Vergu susţine că în octombrie 2009 a fost anunţată că a fost selectată ca beneficiar al acestor fonduri. „Nu are nici o legătură Ministerul Educaţiei, aparţine de Ministerul Muncii. Evident că am făcut un proiect pe ceea ce mă pricep cel mai bine şi o să mai fac proiecte", a declarat Melania Vergu, susţinând că nu poate fi vorba despre incompatibilitate, deoarece proiectul a fost depus înainte de a ocupa funcţia actuală în Ministerul Educaţiei.

Pe site-ul Autorităţii pentru Managementul Proiectelor pentru Fonduri Structurale, lucrarea apare aprobată la 31 ianuarie 2010, când Daniel Funeriu era deja ministru al Educaţiei, iar Melania Vergu ocupa funcţia de consilier.