Subvenţionaţii de lux, mai egali decât restul

România nu are o listă a companiilor care sunt "prea mari pentru a da faliment". Oficial. Pentru că neoficial, sub limba de lemn a "stimulării economiei", măsurile luate de Guvern ajută doar câţiva coloşi industriali care realizează în continuare profituri, în vreme ce micile firme n-au parte de acelaşi tratament.

Mai mult, populaţia ar plăti facturi cu 15%-20% mai mici pentru electricitate şi gaze naturale dacă s-ar fi direcţionat către toată lumea surplusul de energie ieftină şi gazele din producţia internă şi nu doar câtorva companii. Principalii beneficiari sunt Alro şi ArcelorMittal, în cazul curentului electric şi InterAgro şi Azomureş, în cazul gazelor.
Statul susţine că iese în câştig prin creşterea taxelor către buget şi a impozitului pe profit. Mai mult, instituţiile statului apreciază că societăţile respective ajută la echilibrarea balanţei de plăţi a României. Indirect însă, statul recunoaşte că societăţile terţe care primesc ajutoarele exportă energia şi gazele ieftine.

Financiarul a prezentat cum ArcelorMittal Galaţi, deţinut de miliardarul Lakshmi Mittal, a cerut la sfârşitul lui 2009 pe bursa de electricitate OPCOM 1,7 TWh de energie electrică la 138 lei/MWh. Desigur, la acest preţ nu putea vinde decât vaca de muls Hidroelectrica. Economia făcută de ArcelorMittal este de 9 milioane de euro.

Jurnalul Naţional a prezentat de mai multe ori în cursul anului trecut cum Ministerul Economiei şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) se certau cu Mittal în privinţa planului indienilor de a închide Uzina Cocso-Chimică. Compania anunţase că va importa cocsul, însă autorităţile spuneau că soluţia pune în pericol existenţa întregului combinat.

"În mod excepţional, prin soluţia propusă se pot importa cantităţi de cocs care pot conduce la elaborarea a maximum 1-1,5 milioane tone/an, ceea ce este total nerentabil, având în vedere capacităţile instalate de care dispune combinatul: furnale - circa 7 milioane de tone, oţelării - 6 milioane de tone, laminoare la cald - peste 6 milioane de tone", se preciza într-o scrisoare comună semnată de AVAS şi Ministerul Economiei şi ajunsă în posesia Jurnalului Naţional.

Grupul siderurgic a ajuns în conflict cu autorităţile şi prin faptul că a început să importe marfa prin portul bulgar Burgas, preferând o soluţie mai scumpă decât prin Constanţa. În final, statul a dat prin Hidroelectrica energia ieftin.

Concomitent, Alro Slatina, deţinut de oligarhul rus Vitali Matsitsky, a reuşit să prelungească un contract care expira în 2013 până în 2018. Deşi preţul plătit de Alro, 130 lei/MWh, este cu 25% mai mare faţă de preţul anterior, pe OPCOM curentul electric se vinde la 160 lei/MWh. Şi Alro a fost anul trecut în centrul unui scandal după ce compania a vrut să revândă pe bursa de energie curentul electric ieftin luat de la Hidroelectrica.

În privinţa gazelor naturale, Guvernul a aprobat anul trecut o ordonanţă prin care consumatorii industriali care se declară întreruptibili să primească numai gaze din producţia internă. De remarcat că preţul gazelor din producţia internă este de 165 de dolari pe mia de metri cubi, mult mai ieftin decât cel din import. Actualmente, gazul de import vine la 330 dolari/1.000 mc, dublu faţă de intern.

Deşi iniţial măsura s-a vrut ca stimulent pentru cinci luni, în Parlament ea a fost prelungită cu încă un an, până în luna octombrie a acestui an. Principalii beneficiari: grupul InterAgro, deţinut de omul de afaceri Ioan Niculae, şi combinatul Azomureş, aflat în proprietatea turcilor de la Transworld Fertilizers Holding. Recent, reprezentanţii InterAgro au propus permanentizarea acestei măsuri.

Economiile realizate de InterAgro din preţul gazului sunt de 18 milioane de euro în 2008 şi de 35 de milioane de euro în acest an. Propunerea a venit în contextul în care InterAgro are datorii totale de 529 de milioane de lei (130 de milioane de euro) pentru gazul luat de la Romgaz. Combinatul Azomureş are şi el o datorie totală de 26,5 milioane de lei la Romgaz.
Facilitatea acordată producătorilor de îngrăşăminte a venit tot după ameninţări cu închiderea combinatelor, unde lucrează peste 6.000 de oameni.

Un alt beneficiar al gazului luat ieftin este Elcen Bucureşti, compania care asigură apa caldă şi căldura în Bucureşti. Ministerul Economiei spune că în privinţa sa, motivaţia includerii a fost "furnizarea agentului termic şi a apei calde menajere către principalii consumatori din portofoliul ELCEN şi Termoelectrica Bucureşti în condiţii optime şi fără întrerupere". Elcen a făcut economii de 16,7% la preţul de achiziţie a gazelor, adică 63,2 milioane de lei (15 milioane de euro).

În răspunsul oficial al Ministerului Economiei, instituţia precizează că această măsură va aduce "obţinerea de venituri semnificative la bugetul de stat - creşterea taxelor către buget cu 5% (circa 37 mil. lei/an) şi a impozitului pe profit cu circa 12,8% (14 mil. lei/an).

Desigur, cantităţile de curent şi gaze ar fi prins bine şi celor 200.000 de mici firme care au dat faliment sau şi-au suspendat activitatea în 2009. Mai ales că reprezentanţii micilor afacerişti au criticat vehement în ultimii doi ani faptul că preţul utilităţilor a rămas la acelaşi nivel ca acum doi ani, deşi barilul de petrol a scăzut de la 140 de dolari în 2008 până la 80 de dolari cu cât se vinde acum.