Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pernik. Oras cu 80.000 de locuitori, situat la 30 de kilometri de Sofia, a “câştigat” titlul de oraşul cel mai poluat al Uniunii Europene, conform unui clasament efectuat de Agenţia Europeană a Mediului (EEA).
“Te sufoci, nu alta, mai ales în serile de iarnă, majoritatea oamenilor folosind cărbuni pentru încălzire, dar şi cauciucuri şi sticle din plastic”, se vaită Kalina Hristova, o vânzătoare din localitate, în vârstă de 32 de ani, într-o discuţie cu un jurnalist al agenţiei France Presse.
Normele ecologice ale UE s-au depăşit la Pernik pe jumătate de an, a anunţat EEA în octombrie. Prin comparaţie, aceste norme nu ar trebui să fie depăşite decât 35 de zile pe an, iar la Paris sunt depăşite 15 zile, iar în Belgia 29, precizează EEA.
Poluarea este măsurată prin concentraţia de particule fine, asemănătoare prafului, emise de combustie (maşini, încălzire, uzine etc). Aceste particule agravează maladiile cardiovasculare şi pulmonare, au un efect nefast asupra sistemului nervos şi reproducător şi pot cauza cancere sau moarte prematură, a avertizat EEA.
Cele descrise de tânăra bulgăroaică sunt omniprezente în Bulgaria, ţara cea mai săracă a Uniunii Europene. Patru dintre primele cinci oraşe ale UE cel mai poluate din 2011 sunt bulgare, potrivit ultimelor date comparative ale EEA. Oraşul polonez Cracovia ocupă locul trei.
Bucureştiul se află pe locul 57, Ljubljana, de exemplu, pe 75, iar Sofia este pe locul 11.
În materie de poluare urbană, după Bulgaria, Estonia, Ungaria, Grecia şi Portugalia ţin capul clasamentului european.
Încălzirea cu lemne şi cărbuni utilizată de cei mai săraci constituie principala cauză a poluării (58%) din Bulgaria, potrivit Agenţiei bulgare de Mediu.
“Ne otrăvim singuri!”
Vraţa, oraş cu 70.000 de locuitori din regiunea foarte săracă din nord-vest, dispune de un sistem de încălzire centralizată şi de o reţea pe gaze. Dar este prea scumpă pentru majoritatea covârşitoare a populaţiei.
“Abia 250 de cămine sunt racordate la reţeaua de gaze, pentru că trebuie făcute cheltuieli mari pentru echipamente şi aparate electromenajere adaptate”, explică Dimitar Dimitrov, un reprezentant al firmei însărcinate cu supervizarea reţelei.
Încălzirea cu lemne e mai ieftină. “Am oprit încălzirea centrală a apartamentului nostru şi ardem lemne pe care le depozităm pe balcon”, explică, la rândul ei, Evdokia Slavova, o fostă învăţătoare, acum pensionară.
Rromii, majoritatea în şomaj, îşi riscă deseori viaţa pentru a-şi procura cărbuni, pătrunzând în minele închise.
Întreprinderea chimică acuzată că “otrăvea” Vraţa, situată la poalele Balcanilor, este închisă de la căderea comunismului. Dar “decesul” acesteia a cufundat şi oraşul în şomaj şi sărăcie. “Acum ne otrăvim singuri”, se plânge Evdokia.
Dar încălzirea căminelor nu este singura ameninţare pentru aerul ţării. Greenpeace Bulgaria arată cu degetul spre centralele termice, care furnizează 43% din energia ţării. Potrivit ONG-lui, anual, 2.000 de decese premature au legătură directă cu o concentrare puternică a particulelor şi a dioxidului de sulf, provenite în special de la centralele termice.
Bulgaria este prima în Europa la capitolul cotă de dioxid de carbon şi dioxid de sulf provenite de la industria şi traficul automobilistic, declară Ivailo Popov, şef al ONG-ului For the Earth.
Cimitirul auto al Europei
Înconjurată de munţi, Sofia este în mod frecvent înecată într-un strat gros de smog. În capitală, poluarea are legătură cu parcul automobilistic vetust al populaţiei şi cu proasta gestionare a traficului.
Din cele 250.000 de maşini cumpărate în 2013, abia dacă 20.000 de sunt noi, potrivit preşedintelui asociaţiei vânzătorilor de automobile second-hand.
La Sofia şi în oraşul apropiat Dupniţa, din sud-vestul ţării, se organizează în mod regulat târguri de maşini second-hand, unele pornind de la preţuri de 1.500-2.000 de euro. “Am devenit cimitirul auto al Europei, de când este obligatoriu catalizatorul în ţările dezvoltate. Şi, sub pretextul că menajează săracii, autorităţile nu încurajează cumpărarea de maşini noi”, explică un patron de service din Sofia.
Capitala bulgară suferă şi de blocaje în circulaţie cronice. “În fiecare intersecţie e un semafor. Şoferii aşteaptă, cu motorul pornit, fără să se gândească la faptul că vor respira acest aer”, povesteşte un şofer de taxi.
Străzile din Sofia sunt rareori spălate, chiar în centrul oraşului. Iar în cartierele de la periferie locuitorii nu au şansa de a vedea străzile curate decât în apropierea alegerilor locale.
Citește pe Antena3.ro
