Tot ce-i mai lipseşte Japoniei la ora actuală ar fi o ceartă cu Statele Unite. Şi nici nu e departe, de vreme ce Washingtonul a început să critice autorităţile nipone pentru omisiuni şi lipsă de acurateţe privind informaţiile despre nivelul de radioactivitate. Oficialităţile americane afirmau ieri că Fukushima ar putea deveni un "Ground Zero", ce ar aduce "decenii de moarte", după cum informa postul de televiziune american ABC. De asemenea, americanii le mai dădeau japonezilor cel mult 24 de ore pentru a rezolva situaţia extrem de critică la reactoarele sale nucleare. În caz contrar, SUA avansaseră scenariul unei catastrofe mai mari decât cea de la Cernobîl. În plus, americanii estimau că norul nuclear japonez ar putea ajunge şi la ei în cel mult o zi şi jumătate, în cazul în care "cel mai rău scenariu" se va produce.
Vezi harta nivelului de radiaţii înregistrate în Japonia (click pe hartă)
Experţii niponi în domeniul nuclear se descurcă greu cu strângerea informaţiilor de pe teren, afirma Fred Mettler, reprezentantul american membru al Comitetului ONU pentru efectele radiaţiilor asupra sănătăţii. "Monitorizează, evaluează, urmăresc buletinele meteorologice..., dar ei trebuie să ştie în primul rând ce cantităţi de radiaţii există în fiecare loc, în ce direcţie se mişcă norul radioactiv şi ce efecte produce acesta", explica Mettler, citat de USA Today. Conflictele între Tokio şi Washington privind informaţiile despre stadiul radioactivităţii s-au declanşat miercuri, când experţii niponi se luptau pe viaţă şi pe moarte să oprească o nouă explozie survenită la un alt reactor de la Fukushima. În timp ce rapoartele oficiale ale Guvernului nipon, provenite din 47 de prefecturi ale ţării, indicau că nivelul radiaţiilor din zona uzinei scădea progresiv, SUA făceau eforturi să "descifreze" aceste date din rapoartele nipone, pentru că situaţia era exact invers. Primul lucru pe care îl constataseră americanii – şi care i-a înfuriat oarecum – era că exact datele contrete despre nivelul radioactivităţii în focarul de la Fukuchima al actualei crize nucleare lipseau cu desăvârşire. La fel şi cele despre radioactivitatea de la Ibaraki – localitate situată la sud de Fukushima. Pentru a fi sigure că vor avea informaţii cât mai corecte despre nivelul radiaţiilor în diferite zone, SUA au "plantat" monitoare de radioactivitate în zonele de pe coasta vestică şi în alte teritorii din Pacific, iar la Fukushima au anunţat că vor trimite un avio-spion, purtător de detector pentru radiaţii, pentru a monitoriza cu precizie nivelul de radioactivitate din zona centralei.
Nemulţumiri faţă de reacţia autorităţilor nipone s-au manifestat şi pe plan intern. "Anxietatea şi furia resimţite de japonezii din Fukushima au atins punctul culminant", declara miercuri seară la NHK guvernatorul Yuhei Sato. El se referea la condiţiile devenite de nedescris în adăposturile în care au ajuns peste 500.000 de oameni. În afară de faptul că adăposturile erau aglomerate, lipseau şi rezervele de bază pentru supravieţuire, ca hrana, apa, păturile, medicamentele sau toaletele mobile. Ajutoarele internaţionale vor ajunge acum şi mai greu în Japonia. Ieri, 13 nave ale Marinei Americane cu ajutoare s-au văzut nevoite să facă un ocol de 180 de mile marine ca să evite zonele radioactive.
Mai multă informaţie, mai puţine sechele
Cu cât autorităţile le vor oferi cetăţenilor mai multe informaţii, cu atât sechelele psihice ale acestora vor fi mai reduse. Aceasta este concluzia unei echipe de psihiatri ruşi şi ucraineni care s-a ocupat de victimele catastrofei de la Cernobîl din 1986. "Informaţiile insuficiente cu privire la riscurile la care oamenii sunt expuşi după un accident nuclear nu va duce decât la o stare de tensiune care va distruge sănătatea psihică a persoanelor care-au fost supuse unor factori extremi. Este foarte important ca autorităţile japoneze să nu ţină secretă nici o informaţie", a declarat, pentru AFP, dr Valeri Krasnov, şeful unui institut de psihiatrie din Moscova. Autor al unei lucrări intitulate "Afecţiuni psihice şi psihosomatice la echipele de intervenţie de la Cernobîl", Krasnov este de părere că o populaţie neinformată sau informată doar parţial devine şi mai vulnerabilă din punct de vedere psihic în astfel de situaţii de criză. "Cei care au curăţat urmele calamităţii de la Cernobîl şi familiile lor erau, în primul rând, cumplit de speriaţi. Trăiau într-o tensiune permanentă, pentru că nu ştiau la ce să se aştepte, nu ştiau ce li s-ar putea întâmpla lor şi apropiaţilor lor. Iar acei oameni încă nu au depăşit 100% momentul." (Irina Cristea)