Germania aduce un omagiu, miercuri, celor 11 sportivi israelieni ucisi in 1972 in cadrul unei operatiuni de luare de ostatici pusa la cale de un comando palestinian la Jocurile Olimpice de la Munchen.
Comemorarea, care se desfasoara la 40 de ani de la evenimente, are loc in prezenta liderilor politici, a supravietuitorilor atacurilor si a apropiatilor victimelor.
La 5 septembrie 1972, in zori, in timp ce sportivii dormeau, opt membri ai organizatiei palestiniene Septembrie Negru au patruns intr-unul dintre apartamentele ocupate de delegatia israeliana in satul olimpic. Au ucis doi sportivi israelieni si au luat ostatici alti noua, sperand ca vor putea sa-i dea la schimb cu 232 de detinuti palestinieni.
Dupa ce au luat in calcul diverse scenarii in vederea eliberarii ostaticilor, autoritatile germane au pus la dispozitia teroristilor un autobuz, pentru a-i transfera, impreuna cu ostaticii lor, la bordul a doua elicoptere care ar fi trebuit sa-i transporte la baza militara Fürstenfeldbruck a NATO.
Interventia echipelor de securitate germane la baza militara Fürstenfeldbruck, situata la circa 30 de kilometri vest de Munchen, s-a soldat cu un fiasco. Cei noua ostatici au murit in timpul operatiunii, dar si un politist vest-german. Cinci dintre cei opt autori ai luarii de ostatici au fost impuscati, iar ceilalti trei capturati.
La 40 de ani de la tragedie, ceremonia de comemorare a inceput la orele 14:00 GMT pe aceeasi baza militara bavareza, in prezenta a 500 de reprezentanti ai lumii politice si sportive, printre care s-au numarat si ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich si vicemierul israelian Silvan Shalom. Sase supravietuitori ai dramei si 11 rude ale victimelor s-au aflat printre invitatii la aceste ceremonii.
Intr-un documentar intitulat "A unsprezecea zi', care urmeaza sa fie difuzat miercuri seara de postul de televiziune ZDF, si a fost prezentat de ziarul Berliner Zeitung, supravietuitorii si-au povestit istoria traita sub forma unei drame. Filmul ii prezinta pe acestia la Munchen, dupa 40 de ani de la petrecerea atacului, vizitand stadionul olimpic.
"Vizita aceasta mi-a permis sa depasesc vidul emotional', explica Avraham Melamed, fost antrenor de natatie, in varsta de 68 de ani. Zelig Schtorch, in varsta de 66 de ani, fost campion la tir, declara:'Am putut sa reinviem fragmente din memorie care disparusera de 40 de ani'.
Pentru toti supravietuitorii, traumatismul este unul profund. Dan Alon, in varsta de 67 de ani, fost scrimer, este cuprins de panica si acum, de cate ori intalneste persoane care se exprima in limba araba: 'Inca am impresia ca sunt langa mine', marturiseste, cu referire la teroristi, desigur.
In timpul ceremoniilor de comemorare, in cursul dupa-amiezii, Ankie Spitzer, vaduva antrenorului echipei de scrima Andre Spitzer, a luat cuvantul inaintea serviciului religios ecumenic organizat cu aceeasi ocazie. Totodata, ceremonia a cuprins si un moment simbolic, anume plantarea unui "copac al amintirii', in apropierea fostului turn de control al bazei militare.
Doamnele Spitzer si Ilana Romano, vaduva halterofilului Yosef Romano, s-au luptat in zadar pentru ca memoria celor 11 sportivi israelieni sa fie onorata printr-un minut de reculegere cu ocazia ceremoniilor din deschiderea Jocurilor Olimpice de la Londra, de la inceputul lunii iulie.
O alta polemica s-a adaugat, recent, gustului amar lasat de esecul de la JO de la Londra: publicarea recenta, in Israel, a zeci de documente din 1972, unele dintre ele declasificate, care aratau cu degetul spre dispozitivul de securitate si autoritatile germane. Republica Federala Germana nu a facut "un efort minim pentru a salva vieti', este de parere un sef al serviciilor secrete israeliene Mossad. Lista acuzatiilor este lunga: tragatori de elita echipati cu niste simple revolvere, blindate sosite cu intarziere pentru a salva ostaticii, politisti fara lanterne speciale pentru a putea urmari miscarilor comandoului terorist pe timp de noapte.
La inceputul lunii iulie, saptamanalul Der Spiegel a publicat un articol in care se arata ca satul olimpic era inconjurat doar cu un grilaj, in timp ce se cunostea deja ca exista un risc ridicat de acte teroriste. La vremea respectiva, seful politiei din Munchen s-a temut ca o puternica prezenta politieneasca ar fi readus in memorie spectrul Jocurilor Olimpice de la Berlin, din 1936, organizate de regimul nazist. (deak.istvan@jurnalul.ro)