Până la liberalizarea pieţei muncii, la 1 ianuarie 2014, presa occidentală face valuri antiimigranţi
Politicienii englezi, francezi şi germani trag semnalul de alarmă. În 2014, cetăţenilor români şi bulgari le va fi acordată libertate de mişcare pe piaţa muncii din Europa. Oamenii politici sunt îngrijoraţi că se vor confrunta cu un nou val de imigranţi, deşi majoritatea celor care şi-au dorit să ajungă în Vest au făcut-o deja. Acest comentariu aparţine revistei germane Der Spiegel, care se face ecoul acestui val de îngrijorări exprimate mai mult sau mai puţin oficial în privinţa posibilei “invazii” din România şi Bulgaria în Occident.
50.000 pe an, până în 2019
“Între 30.000 şi 70.000 de români şi bulgari vor veni să trăiască şi să lucreze în Marea Britanie în fiecare an, începând cu 2014, susţine Alp Mehmet, fost diplomat în România şi membru al grupului antiimigraţie Migration Watch”, preluat de cotidianul Daily Telegraph. Potrivit lui Mehmet, despre care Daily Telegraph notează că a petrecut trei ani în România în calitate de diplomat, deşi este dificil de estimat numărul exact de imigranţi din cele două ţări, Migration Watch crede că acesta s-ar ridica la 50.000 de persoane pe an până în 2019.
Ştim, dar nu spunem
Vicepremierul britanic Nick Clegg a refuzat să dezvăluie estimări oficiale ale numărului de bulgari şi români care ar putea veni în Marea Britanie după anularea restricţiilor impuse celor două ţări UE pe piaţa europeană a muncii, relatează BBC News Online.
Vicepremierul a declarat că asemenea date nu sunt "precise", apreciind că este vorba mai degrabă despre nişte speculaţii. Prezentarea lor nu ajută "încrederea publică în sistemul de migrare", a declarat el pentru postul LBC Radio.
Clegg a refuzat să spună dacă, potrivit estimărilor oficiale, este vorba despre sub 13.000 de imigranţi sau peste această cifră. Acesta a fost numărul de imigranţi polonezi prezentat de către Guvernul laburist la aderarea Poloniei la Uniunea Europeană, în 2014, un număr depăşit cu mult. Potrivit ONS, în iulie 2012 în Marea Britanie erau înregistrate 94.000 de persoane născute în România şi 47.000 de persoane născute în Bulgaria, scrie BBC.
Joaca de-a cifrele
“Dacă vă uitaţi la bogăţia relativă dintre noi şi ei, lucrurile seamănă destul de bine cu tipul de situaţie pe care am avut-o atunci când cetăţenii polonezi au venit aici după ultima extindere a UE”, a adăugat Alp Mehmet. “Va fi un amestec de oameni. Unii vor veni aici pur şi simplu în căutarea unei vieţi mai bune, a unor salarii mai mari, şi a unui standard de viaţă mai bun”, a explicat Mehmet, adăugând că ar fi ciudat ca oamenii să nu caute o existenţă mai bună decât cea pe care o au în prezent.
Potrivit cotidianul Daily Express, faptul că Guvernul britanic refuză să ofere o estimare a numărului de imigranţi care ar putea veni în Marea Britanie după ridicarea restricţiilor nu reprezintă un impediment prea mare, deoarece oricine poate veni cu propriile cifre. În consecinţă, atunci când deputatul conservator Philip Hollobone a declarat că numărul de români şi bulgari din Marea Britanie se va tripla, ajungând la 425.000 de persoane, nu l-a contestat nimeni.
Pe de altă parte, notează Daily Express, Marea Britanie este obişnuită atât cu migraţia în masă, cât şi cu guvernele care oferă previziuni greşite.
Eroare de estimare
Atunci când opt naţiuni est-europene au aderat la UE în 2004, Guvernul laburist din acel moment a prezis un aflux de 13.000 de persoane. Realitatea a dovedit însă că numărul era mai aproape de 1,5 milioane. Nu este de mirare, deci, că Guvernul conservator nu vrea să rişte să pară la fel de prostănac, scrie ziarul britanic. Aproximativ un sfert din noii imigranţi au venit din Polonia, unde standardele de trai erau de patru ori mai mici decât în Marea Britanie. Prin comparaţie, stimulentele economice pentru români şi bulgari sunt chiar mai mari decât au fost pentru polonezi şi pentru imigranţii din statele baltice în 2004.
Pretenţii
Iar dacă se vor trezi fără un loc de muncă, imigranţii vor putea solicita alocaţia de şomaj (Jobseeker Allowance, în valoare de 71 de lire pe săptămână pentru o persoană şi de 111 lire pentru un cuplu), un ajutor de venit şi un ajutor social locativ.
Autorităţile locale sunt obligate să îi găzduiască şi să le asigure educaţia copiilor şi accesul la sistemul naţional de sănătate (NHS), indiferent de faptul că sunt angajaţi sau nu.
Tot Migration Watch UK susţine că muncitorii din România şi Bulgaria ar putea avea un venit de nouă ori mai mare dacă se mută în Marea Britanie anul viitor, relatează Daily Telegraph. Un muncitor cu o familie cu patru membri (doi adulţi şi doi copii), plătit cu salariul minim, ar primi 543 de lire pe săptămână în Marea Britanie, prin comparaţie cu echivalentul a doar 62 de lire în ţara de origine, susţine analiza grupului de lobby.
Chiar şi muncitorii care vor veni singuri în Marea Britanie o vor duce de până la cinci ori mai bine, primind 250 de lire pe săptămână în loc de 50, din momentul în care aceştia vor beneficia de acces nerestricţionat pe piaţa muncii din Marea Britanie începând de la 1 ianuarie 2014.
Oprelişti
Aceste previziuni survin în contextul în care ministrul britanic pentru Muncă şi Pensii, Iain Duncan Smith, a făcut publice planurile Guvernului, potrivit cărora imigranţii din Uniunea Europeană trebuie să trăiască în Marea Britanie timp de până la un an înainte de a putea pretinde ajutoare sociale.
Temperatura dezbaterii pe tema imigraţiei din Bulgaria şi România începând cu 2014 continuă să crească, iar principala întrebare priveşte cât de mare va fi afluxul de imigranţi din aceste două ţări, scrie şi cotidianul The Guardian.
“Agenda Guvernului de la Londra pare făcută de tabloide”
“Cu perspectiva permanentă a alegerilor în faţa ochilor, conservatorii au pus pe tapet subiectul 'turism de asistenţă socială'. Însuşi premierul David Cameron s-a făcut porta-vocea speriaţilor, vestind colapsul sistemului englezesc de sănătate. Agenda Guvernului de la Londra pare a fi elaborată în redacţiile tabloidelor”, sugerează publicaţia germană Der Spiegel.
Şi în Franţa, dreapta şi extrema-dreaptă au ieşit la pescuit de electorat, în contextul creşterii alarmante a şomajului. Acum câteva zile, partidul fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, UMP, se declara alarmat de “explozia de jafuri şi tâlhării” la Paris, pe care o interpreta drept “un efect Taubira asupra securităţii” şi pe care o imputa în special “delincvenţilor de origine română”. Mesaje de îngrijorare vin şi din partea sindicatelor din Hexagon: bulgarii şi românii le vor lua francezilor locurile de muncă.
Câţi români, câţi romi?
“În Germania se vorbeşte mult despre 'imigraţia sărăciei', doar că iniţiatorii dezbaterilor omit să spună că data de 1 ianuarie 2014 este dintr-o altă poveste: 'Românii şi bulgarii sunt deja aici şi muncesc; sunt în mediul academic, sunt muncitori calificaţi şi absolvenţi de bacalaureat; doar necalificaţii pot fi sezonieri cel mult jumătate de an'", comentează şi Deutsche Welle.
Conform serviciilor federale de contabilizare a imigranţilor, în prezent trăiesc în Germania 209.000 de cetăţeni români. Câţi dintre ei sunt de etnie romă nu relevă nici o statistică. Or, tocmai acest grup este recepţionat în Germania ca fiind "generator de probleme pentru şcoli, administraţii locale şi organizaţii caritative", după cum observă Der Spiegel, săptămânalul conchizând că cei mai mulţi dintre românii şi bulgarii care şi-au dorit un loc de muncă în Vest îl au deja. Restul este alarmism şi isterie panicardă, întocmai cum, la vremea sa, era şi clişeul instalatorului polonez.
Şi postul public de televiziune ZDF atrage atenţia că din România şi Bulgaria "nu vin doar romi ci şi cadre academice şi personal cu înaltă calificare. Avem nevoie de graniţe deschise".