Candidatul de centru a câștigat prima bătălie. Dreapta și stânga, distruse

Victoriile repurtate de candidatul mișcării de centru „En Marche!”, Emmanuel Macron, și populista Marine Le Pen în primul tur al cursei pentru Palatul Élysée sunt comparate de analiști cu un „bing-bang” al sistemului politic din Franța, în care dreapta a fost făcută K.O., iar stânga a fost pusă, la rândul ei, la pământ.

„Big-bang” sau „marele salt în gol”, a scris cotidianul economic „Les Echos”, care consideră primul tur al alegerilor expresia unei „profunde lehamite de sistem, o renunțare definitivă la trecut”. „Alegătorii au optat duminică pentru un nou început al vieții politice franceze așa cum era aceasta structurată de la începutul celei de-a V-a Republici", a adăugat jurnalul. „Rezultatul constituie un cutremur ale cărui replici vor fi de durată", a fost de părere cotidianul catolic „La Croix”. Jurnalul liberal „L'Opinion” a subliniat că „alegătorii francezi au deschis, duminică, 23 aprilie, o pagină cu totul nouă din istoria celei de-a V-a Republici, eliminându-i de la prezidențiale pe toți reprezentanții partidelor politice care, sub un nume sau altul, au guvernat în deceniile trecute”. Presa franceză consemnează, de altfel, ceea ce sondajele de opinie anticipau încă de acum o săptămână: marele învingător al primului tur de scrutin, care i-a scos în decor pe candidații dreptei și stângii tradiționale, este Macron, un candidat lipsit de experiență politică, intrat în competiția prezidențială „de nicăieri”, cu un simplu discurs contra „sistemului”.

Cel mai tânăr președinte?

În vârstă de 39 de ani, Macron ar putea deveni cel mai tânăr președinte al Franței, după o ascensiune politică rapidă. Macron a fost timp de doi ani ministru al Economiei (2014-2016), însă nu a fost niciodată membru de partid și nu a mai candidat până acum la vreo funcție publică. Promovat ca ministru de actualul președinte socialist, François Hollande, Macron i-a nemulțumit pe socialiști, printr-o serie de măsuri considerate a fi mai degrabă de dreapta. El a demisionat anul trecut pentru a intra în cursa prezidențială și a înființat propria formațiune politică de centru „En Marche!”, o entitate între partid politic și mișcare cetățenească. „En Marche!” are în prezent peste 240.000 de membri, mai mult decât restul formațiunilor politice din Franța, cu excepția partidului conservator „Republicanii”, cu 275.000 de membri.

Toate sondajele de opinie îl dau câștigător pe Macron în turul doi al prezidențialelor, programat pe 7 mai, cu peste 20 de procente în fața rivalei sale. El ar urma să beneficieze de sprijinul majorității partidelor din Franța.

Chiar dacă Macron obține victoria, modul în care el va conduce țara rămâne o necunoscută. Lipsa experienței și apartenenței la un partid politic pot fi obstacole imense în calea încercărilor sale de a-și asigura o majoritate în Parlament, fără de care nu poate conduce în maniera președinților de până acum. Fără această majoritate, Macron ar fi forțat să-și negocieze programul în parlament, iar premierul ar deveni un jucător decisiv, modificând balanța de putere.