Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Traumatizați încă de dezmembrarea Uniunii Sovietice, liderii de la Moscova se tem de instabilitatea globală. Conducerea de la Kremlin este obsedată de perspectiva apariției „revoluțiilor multicolore” și pare să înțeleagă mai bine decât americanii și europenii efectele schimbării radicale produse la Washington odată cu instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, scrie revista „Foreign Policy”.
Revoluția electorală creată de Donald Trump a aprins imaginația și, deopotrivă, a intensificat îngrijorarea elitelor din Rusia, care, deși au primit inițial cu entuziasm victoria extravagantului miliardar american, reevaluează acum consecințele victoriei unui lider total imprevizibil, ghidat după o logică încă nedescifrată. „Încercările de a găsi mecanismul din spatele unor directive politice emoționale și exuberante au tins să se focalizeze asupra personalității lui Trump, deranjant de imprevizibilă, răzbunătoare, simplistă, narcisistă, nesigură și, ocazional, paranoidă, cu excepția cazurilor când au fost abordate teorii ale conspirației, care îl prezentau drept un candidat manciurian sau o marionetă a Kremlinului”, susține „Foreign Policy”. Observatorii internaționali nu au remarcat decât foarte târziu că, în spatele măștii sale de comediant, Trump se consideră un „insurgent revoluționar”, care are misiunea de a schimba „vechiul regim” american, instaurând o nouă ordine politică, adaugă publicația. Obsedați de teama „revoluțiilor multicolore”, liderii de la Moscova par să înțeleagă mai bine decât americani și europenii natura radicală a revoluției politice care are loc la Washington. „Decidenții politici din Rusia sunt în mare măsură în poziția Statului-Major General al Germaniei, cu un secol în urmă. În 1917, guvernul german a decis că șansa cea mai mare ca Germania să câștige Primul Război Mondial era declanșarea unei revoluții în Rusia. Astfel, germanii i-au lăsat pe câțiva dintre membrii partidului bolșevic, între care și Lenin, să treacă prin Germania pentru a ajunge în Rusia, cu speranța că o revoluție a rușilor va scoate țara din război - plan care, de altfel, avea să funcționeze. Dar, până la începutul anului 1918, guvernul german se temea deja că virusul revoluției, la a cărui răspândire în Rusia a contribuit pe ascuns, s-ar putea întoarce în mod distrugător chiar pe teritoriul Germaniei”, arată „Foreign Policy”, adăugând că liderii de la Moscova încep să simtă o frică similară în cazul alegerii lui Trump. Deși nimeni nu poate demonstra cu certitudine ce contribuție a avut Kremlinul în alegerea lui Trump, se poate spune că deznodământul alegerilor a fost primit la Moscova drept „un cadou divin”, în condițiile în care președinția Clinton ar fi dus, foarte probabil, la acutizarea tensiunilor dintre cele două superputeri.
Rușii pierd monopolul imprevizibilității
Cu toate că au aplaudat înfrângerea lui Clinton, rușii sunt însă total nepregătiți în fața schimbării de regim de la Washington. Revoluția lui Trump anunță o perioadă de instabilitate și tensiune generată de războaiele comerciale inițiate de noua administrație. „Încă traumatizată de dezintegrarea Uniunii Sovietice, actuala conducere a Rusiei nu vrea instabilitate globală”, comentează revista. Mai mult, cu Trump la Casa Albă, Vladimir Putin a pierdut monopolul asupra imprevizibilității geopolitice. Abilitatea Kremlinului de a șoca lumea prin inițiative ce nu țin cont de legislația internațională a permis Rusiei să obțină un rol privilegiat, de pe o poziție de forță. „Acum, Putin este nevoit să împartă capacitatea sa de a destabiliza lumea cu un nou președinte american, cu puteri mult mai mari decât el”, susține „Foreign Policy”.
Ostaticul supraviețuirii lui Trump
„Scenariul de care se teme astăzi Kremlinul cel mai mult este însă acela în care Trump ar fi înlăturat sau ucis. Această perspectivă, spun surse apropiate Kremlinului, ar dezlănțui la Washington o campanie anti-rusească virulentă și bipartită. Astfel, în mod surprinzător, Putin a devenit ostaticul succesului și supraviețuirii lui Trump. Acest lucru a limitat serios opțiunile geopolitice ale Rusiei. Kremlinul e conștient că democrații vor să utilizeze Rusia pentru a-l discredita sau chiar destitui pe Trump, iar elitele republicane, pentru a-l disciplina pe președinte. Guvernul rus nu se teme doar de o prăbușire a lui Trump, ci și de posibilitate ca acesta să-și schimbe în mod oportunist poziția, printr-o atitudine contra Moscovei, pentru a face pace în Congres cu liderii republicani din aripa dură”, mai arată revista.
Președinția lui Trump complică și relațiile de colaborare ale Moscovei cu China și cu Iran. Deși rușii sunt interesați în normalizarea relațiilor cu SUA, Putin nu este dispus să adere la coaliția creată de Casa Albă contra Beijingului și Teheranului.
