Serbia are un nou guvern, proeuropean

11:10 • Parlamentul sîrb a aprobat luni seara un nou guvern, din care fac parte proeuropenii şi socialiştii fostului preşedinte Slobodan Miloşevici, al cărui obiectiv prioritar este accelerarea apropierii de Uniunea Europeană.

FORMALIATE. Guvernul premierului Mirko Cvetkovici, care a depus jurămîntul dupa o pauză scurtă după votul Legislativului, a fost susţinut de 127 de parlamentari din totalul de 250. "Apartenenţa la UE este interesul principal al Serbiei şi al cetăţenilor săi", a declarat Cvetkovici. "Obiectivul Guvernului este ca Serbia să obţina la sfîrşitul anului sau la începutul anului viitor statutul de ţară candidată la aderarea la UE", a adăugat el. Guvernul a fost numit la aproape două luni dupa victoria în alegerile legislative anticipate din 11 mai a unei coaliţii proeuropene construită în jurul Partidului Democratic al preşedintelui Boris Tadici. Proeuropenii şi Partidul Socialist al Serbiei (SPS), fondat de Slobodan Miloşevici în anii '90, au ajuns la sfîrşitul lunii iunie la un acord pentru formarea unui Guvern, ceea ce a pus capăt unei crize politice de patru luni. Liderul SPS, Ivita Dacici, va ocupa funcţia de vicepremier şi de ministru de interne. Aprobarea Guvernului a fost o formalitate, în pofida opoziţiei vehemente a ultranaţionaliştilor din Partidul Radical Sîrb (SRS) şi a Partidului Democratic al Serbiei (DSS), al fostului premier naţionalist Voislav Kostunita, în condiţiile în care proeuropenii, socialiştii şi minorităţile dispun de o majoritate de 129 de parlamentari. Alianţa cu proeuropenii a reprezentat pentru SPS ocazia unei reabilitări nesperate, în condiţiile în care trecutul său este legat strîns de Slobodan Miloşevici, decedat în 2006 la Haga, unde era judecat pentru crime de război de Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie.
Acordul dintre DS şi SPS a marcat şi o reconciliere surprinzătoare între forţe politice aflate la poli opuşi de-a lungul anilor. Formarea guvernului proeuropean în Serbia a fost încurajată de Bruxelles, care a semnat la sfîrşitul lunii aprilie un Acord de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu Belgradul, primul pas către o eventuală aderare la UE. Koştuniţa s-a opus ASA, pentru că Bruxelles-ul a susţinut independenţa Kosovo şi a dizolvat în luna martie coaliţia sa cu proeuropenii.