x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Justitie Boicotul din CSM riscă să devină penal. Miza: sabotarea numirii conducerii SIIJ

Boicotul din CSM riscă să devină penal. Miza: sabotarea numirii conducerii SIIJ

de Ion Alexandru    |    04 Iul 2019   •   09:11
Boicotul din CSM riscă să devină penal. Miza: sabotarea numirii conducerii SIIJ

Ședința Plenului CSM a fost boicotată, pentru a patra oară, de cei șapte membri ai consiliului care se opun existenței Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Greva acestora este justificată printr-o cerere de suspendare a validării concursului pentru ocuparea funcției de procuror-șef al SIIJ, până la publicarea raportului GRECO. Legea, atât cea cu numărul 317/2004 privind CSM, cât și Legea dialogului social nr. 62/2011, precum și Codul Penal interzic, sub sancțiuni administrative și chiar penale, o astfel de atitudine.

 

Refuzul celor șapte mebrii CSM de a participa la lucrările plenului încalcă articolele 36 și 54 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Sperior al Magistraturii, care prevăd că Plenul CSM validează, potrivit legii și regulamentului, examenele cu privire la judecători și procurori, iar membrii CSM își desfășoară activitatea permanentă, nenormată, și au calitatea de demnitari. Mai mult, conform articolului 202 din Legea nr. 62/2011, nu pot să declare grevă procurorii, judecătorii și alte categorii de personal cărora le este interzis prin lege, iar încălcarea acestei interdicții se pedepsește cu închisoarea de la o lună la un an sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și membru al CSM, este de părere că aici este vorba despre o infracțiune de abuz în serviciu. “Principala atribuție a CSM este participarea la ședințele de plen și de secții. Nu există posibilitatea legală a boicotului, cel puțin fără a săvârși un abuz în serviciu în forma cea mai clară. Refuzul participării la ședințe însemnă refuzul unei obligații de serviciu prevăzută în legi primare. A fi la serviciu nu înseamnă, pentru membrii CSM, a fi în clădire 8 ore, ci de a participa la ședințe”, este de părere Adrian Toni Neacșu, care spune că, până acum, Parchetul ar fi trebuit să se autosesizeze.

 

Abuz în serviciu, în forma cea mai clară

Reamintim faptul că membrii CSM Anamaria Chiș, Mihai Bălan, Bogdan Mateescu, Cristian Ban, Florin Deac, Tatiana Toader, dar și Nicolae Solomon, vicepreședinte al forului, nu au participat la aceste ultime patru ședințe și prin urmare acestea au fost amânate. Ei au cerut public amânarea tuturor discuțiilor cu privire la Secția de Investigare a magistraților până la traducerea raportului Comisiei de la Veneția și a raportului GRECO. Mai mult, ei au avertizat că “vor utiliza toate pârghiile” pentru a susține amânarea discutării chestiunilor ce țin de activitatea acestei Secții. Conform articolului 297 Cod penal, fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește prin încălcarea legii, constituie infracțiunea de abuz în serviciu și se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și îngrădirea unui drept al unei persoane, în cazul de față al procurorului Adina Florea, care așteaptă validarea numirii sale în funcția de procuror-șef al SIIJ, după ce a obținut la concursul organizat în acest sens cel mai mare punctaj, de 9,86, iar, conform Regulamentului CSM, acest rezultat nu poate fi contestat. Legea în baza căreia a fost organizat acest concurs și care, prin boicotul celor șapte membrii CSM, este încălcată, este cea cu nr. 304/2004 privind Organizarea Judiciară, în cadrul căreia a fost înființată, anul trecut, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Ironia sorții face ca structura de parchet care poate declanșa urmărirea penală în această situație este chiar Secția pe care împricinații încearcă să o saboteze.

 

 

 

×