Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Elena Udrea, condamnată la 6 ani de închisoare în Dosarul “Gala Bute”, încarcerată și eliberată din penitenciarul din Costa Rica și a cărei condamnări a fost suspendată, din cauză că Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat-o print-un complet constituit ilegal, a revenit, ieri, în România. Decizia este una mai mult decât spectaculoasă, având în vedere că Elena Udrea solicitase statutul de azilant în Costa Rica și, în special, prin faptul că, deși suspendată, sentința de condamnare nu a fost desființată. Mai mult, Elena Udrea este vizată și în alte dosare aflate pe rolul instanțelor penale de judecată, iar DNA, conform comunicatelor de presă care au ținut prima pagină a ziarelor în anii 2015 și 2016, a cerut și obținut încuviințarea începerii urmăririi penale împotriva fostului ministru și în alte cauze pe care, de atunci, pare-se că s-a așternut praful. În timp ce avocatul Elenei Udrea, Veronel Rădulescu, este de părere că Elena Udrea nu se expune niciunui risc de natură judiciară odată cu revenirea ei în țară, alți juriști nu exclud ca DNA să încerce instituirea unor măsuri preventive împotriva acesteia, în alte cauze decât cea referitoare la “Gala Bute”, cel puțin pentru a obține o interdicție de părăsire a țării. Aparent fără legătură cu revenirea Elenei Udrea din Costa Rica, fostul procuror DNA Mariana Alexandru, cea care a instrumentat, inițial. dosarul “Gala Bute”, reprimită, recent, în magistratură, solicită să activeze în cadrul Serviciului de Îndrumare și Control din Parchetul General, acolo unde lucrează, prin delegare, rivala acesteia, Laura Codruța Kovesi. Solicitarea este supusă, astăzi, la vot, în ședința Secției de Procurori de la CSM.
După un exil tumultuos, presărat cu o “escapadă” într-unul dintre cele mai sinistre locuri de detenție din America Latină, Elena Udrea a decis să pună capăt statutului de fugar și a revenit în România. Ea a sosit, ieri, la București, cu un avion de la Frankfurt și se află, în prezent, conform unor surse, în locuința partenerului de viață al fostului ministru, din localitatea Corbeanca, județul Ilfov, Adrian Alexandrov. Udrea s-a întors în țară împreună cu mama sa și cu fetița ei în vârstă de nici un an. Apropiații Elenei Udrea afirmă că aceasta a luat de mai mult timp decizia de a reveni în țară, iar, acum câteva zile, și-a anunțat intimii că va merge la Londra, de unde intenționa să ajungă în România. Motivul principal al plecării din Costa Rica este acela că Udrea dorește să-și boteze fetița în cultul creștin ortodox.
Revenirea în țară a Elenei Udrea crează mai mult o serie de întrebări decât să ofere răspunsuri. Riscurile din punct de vedere judiciar la care se expune prin această mișcare există, chiar dacă ele sunt minimale, conform apărătorilor acesteia. Întrebat, de “Jurnalul”, în legătură cu aceste riscuri, avocatul Veronel Rădulescu ne-a declarat că nu crede că Elena Udrea va avea probleme și că, în acest moment, fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului nu mai are niciun dosar aflat în fază de urmărire penală în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție.
Snop de dosare penale deschise de DNA
Evoluția judiciaro-penală a Elenei Udrea, însă, este una atât de stufoasă și de complicată, încât există riscul ca, prin sertarele DNA să existe urme de lurări penale de care procurorii se pot agăța pentru a institui, eventual, pe numele ei anumite măsuri preventive. Conform acestei succesiuni, care începe cu 29 ianuarie 2015, procurorii au pus-o pe Elena Udrea sub urmărire penală în dosarul “Microsoft”, mai exact pentru acuzația că nu a menționat în declarația de avere depusă ca deputat împrumuturile primite de SC Euro Hotels Internațional Co SRL de la Dorin Cocoș, cu toate că a menționat încasarea dividendelor de la această societate. În aceeași zi, Elena Udrea a fost pusă sub control judiciar pentru 60 de zile, iar DNA a decis să discungă o parte din acest dosar în 24 martie 2015. Nu există alte date cu privire la o eventuală soluție a DNA cu privire la aceste acuzații împoriva Elenei Udrea.
Mai departe, în 2 februarie 2015, DNA a cerut Camerei Deputaților aviz pentru urmărirea penală a Elenei Udrea într-o cauză denumită “E-România”, iar, în 4 februarie, au solicitat aviz pentru încuviințarea arestării preventive. Iar, la 10 februarie 2015, a fost reținută. Nici despre soarta acestui dosar nu se cunosc amănunte.
La 16 februarie 2015, DNA formulează cerere de încuviințare a urmăririi penale și a arestării preventive a Elenei Udrea în Dosarul “Gala Bute”, în care a fost arestată și trimisă în judecată la data de 21 aprilie 2015. Condamnarea definitivă, pronunțată în vara anului trecut, când Udrea a fost condmanată la șase ani de închisoare cu executare, a fost suspendată, ca urmare a Deciziei CCR cu privire la Completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
La 20 Octombrie 2015, DNA cere Camerei Deputaților și Ministerului Justiției avize pentru urmărirea penală și arestarea preventiveă a Elenei Udrea într-un dosar care privește două cauze. Una cu privre la “Hidroelectrica”, iar a doua cu privire la Vila “Săbărel” din Eforie Nord. În 31 octombrie 2015, DNA anunță că a instituit împotriva Elenei Udrea măsura controlului judiciar pe cauțiune, pentru suma de 5 milione de lei, cauțiune constituită în 19 noiembrie, prin aport cu două terenuri ale SC Băi Boghiș SRL.
La data de 2 noiembrie 2015, DNA începe urmărirea penală împotriva Elenei Udrea și a fostului director general adjunct al unei bănci, Sorin Popa Mihai, pentru creditul luat de Udrea, în valoare de 3.280.000 de euro. Nu se cunosc date despre evoluția acestui dosar.
La data de 20 septembrie 2016, Elena Udrea este pusă sub control judiciar în dosarul finanțării campaniei electorale prezidențiale din anul 2009, dosar trimis în judecată în 24 mai 2017.
La data de 20 decembrie 2017, DNA trimimite în judecată dosarul “Hidroelectrica”, în care Elena Udrea îl are “coleg” de suferință pe jurnalistul Dan Andronic, însă Înalta Curte de Casație și Justiție constată că rechizitoriul este “praf” și îl retrimite la DNA. În 24 iunie 2019, procurorii refac rechizitoriul și îl retrimit în judecată. Cauza vizează, conform comunicatelor de presă ale DNA, doar partea cu “Hidroelectrica”, nu însă și afacerea Volei “Săbărel” din Eforie Nord, pentru care, în 2015, s-a început urmărirea penală.
Avocat: procurorii pot cere interdicția de a părăsi țara
Există, așadar, patru posibile lucrări penale începute de DNA împotriva Elenei Udrea nefinalizate sau aflate, teoretic, în fază de urmărire penală. În care, odată revenit în țară fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, procurorii pot cere sau institui măsuri preventive.
Contactat telefonic, avocatul Adrian Toni Neacșu a precizat, pentru “Jurnalul”, că în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată, în care DNA nu mai are decât calitatea de parte, nu mai pot fi instituite măsuri preventive. Cu atât mai puțin în dosarul “Gala Bute”, unde judecata contestației în anulare este suspendată. Însă, pentru orice cauză aflată în faza de urmărire penală la parchet, procurorul poate institui, în ipoteza în care consideră necesar, o măsură preventivă. “Nu este exclus, de plano, ca procurorul să instituie măsura controlului judiciar și să dispună interdicția ca Elena Udrea să părăsească țara sau localitatea. Mai ales având în vedere faptul că persoana despre care este vorba a mai avut o tentativă de a părăsi România”, a precizat avocatul. Acesta exclude, însă, la acest moment, posibilitatea reținerii sau arestării preventive a Elenei Udrea.
Veste cruntă pentru Laura Codruța Kovesi
În paralel cu revenirea în România a Elenei Udrea, are loc o altă mișcare la fel de spectaculoasă. Fostul procuror DNA, Mariana Alexandru, care a instrumentat, până în 2014, Dosarul “Gala Bute”, în care Elena Udrea a primit condamnarea definitivă la șase ani de închisoare cu executare, a înaintat o solicitare către Secția pentru Procurori de la CSM să fie transferată în cadrul Serviciului de Îndrumare și Control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adică acolo unde lucrează, în prezent, Laura Codruța Kovesi. Asta, în condițiile în care Mariana Alexandru a fost executată, în anul 2014, de către Kovesi, chiar în timp ce lucra în Dosarul “Gala Bute”. La data de 4 septembrie 2014, Mariana Alexandru a formulat o cerere de pensionare, la un an după ce Traian Băsescu a numit-o în funcția de procuror-șef adjunct al Secției pentru Combaterea Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție din DNA. La data de 10 septembrie 2014, Secția de Procurori de la CSM a decis eliberarea din funcție, ca urmare a pensionării, a procurorului Mariana Alexandru.
Ei, bine, exact în ziua de 4 septembrie 2014, DNA i-a deschis Marianei Alexandru un dosar penal în care era acuzată de presupusa săvârșire a infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, distrugere de înscrisuri și abuz în serviciu. Mariana Alexandru nu a cunoscut despre existența acestui dosar decât anul trecut, Mai exact, după ce, la 1 august 2018, Inspecția Judiciară a demarat un control la DNA, care a vizat dosarele pe care instituția codusă de Laura Codruța Kovesi le-a fabricat judecătorilor și procurorilor din România. Ca atare, în data de 6 august 2018, DNA a clasat dosarul privind-o pe Mariana Alexandru, printr-o rezoluție întocmită de celebrul Marius Iacob, pe motiv că faptele reținute nu există.
La momentul în care fostul procuror DNA a aflat despre existența dosarului, dar și a clasării, funcționa ca și consilier al procurorului-șef DIICOT, Felix Bănilă. Mariana Alexandru a lăsat să se înțeleagă că va uza de toate căile legale pentru aflarea adevărului și pentru a obține reparația prejudiciului moral și profesional care i-au fost cauzate, inclusiv prin formularea de plângeri penale și sesizări la Inspecția Judiciară.
Însă, în paralel, Mariana Alexandru a formulat o cerere mai mult decât spectaculoasă. În data de 4 iunie, când Laura Codruța Kovesi primea “binecuvântarea” Secției pentru Procurori de la CSM de prelungire a delegării în funcția de procuror de execuție în cadrul Serviciului de Îndrumare și Control din cadrul Parchetului General, pentru încă șase luni, începând cu 11 iulie 2019, Mariana Alexandru primea de la Plenul CSM aviz pozitiv de reîncadrare ca procuror, la Parchetul Curții de Apel Craiova. Mâine, cu doar o zi înainte ca Kovesi să-și înceapă următorul mandat la Parchetul General, Secția Pentru Procurori de la CSM trebuie să decidă dacă avizează pozitiv propunerea formulată de procurorul general interimar al României, Bogdan Licu, de transferare a Marianei Alexandru la Serviciul de Îndrumare și Control din Parchetul General, adică exact acolo unde lucrează Laura Codruța Kovesi.
Udrea, condamnată, la ÎCCJ, de două completuri de judecată ilegale
Un complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în iunie 2018, condamnarea Elenei Udrea la șase ani de închisoare cu executare, în Dosarul “Gala Bute”, sentința fiind una definitivă. Interpol Costa Rica a ridicat-o pe Udrea de pe stradă, în San Jose, în 3 octombrie 2018, la doar două săptămâni după ce a născut, și încarcerată, împreună cu fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, într-unul dintre cele mai sinistre penitenciare din statul cetral-american. La sfârșitul anului 2018, Curtea Constituțională a admis existența unui conflict juridic de natură constituțională și a constatat că Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat legea și că a desemnat ilegal componența completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ. Consecința imediată a fost că toate sentințele penale pronunțate de aceste completuri, care se mai aflau în termenul prevăzut de Codul de procedură penală, au putut fi atacate cu contestații în anulare. Alina Bica și Elena Udrea au recurs la aceste căi extraordinare de atac, sentințele lor fiind suspendate, iar cele două eliberate din pușcăria costaricană.
În cazul punctual al Elenei Udrea, contestația în anulare a fost admisă, de principiu, însă calea extraordinară de atac se judecă, la această oră, pe fond. Teoretic, pentru că, practic, Completul de 5 judecători nou format în cauză încearcă să ocolească decizia CCR. Concret, în luna aprilie, a anunțat că suspendă judecata, deoarece a transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene un set de trei întrebări, în care se chestionează opinia CJUE dacă Înalta Curte de Casație din România poate să nu respecte deciziile definitive și general obligatorii pronunțate de Curtea Constituțională. Iar suspendarea judecății cauzei are loc până când se vor primi aceste răspunsuri.
Elena Udrea are toate șansele, însă, în Dosarul “Gala Bute”, să întoarcă judecarea chiar în primă instanță, după ce, săptămâna trecută, Curtea Constituțională a mai admis existența unui al doilea conflict juridic de natură constituțională, pentru că ÎCCJ a judecat-o, la fond, tot de un complet de judecată constituit ilegal, pentru că nu a respectat prevederile imperative ale Legii nr. 78/2000 și nu a constituit completuri specializate care să judece, pe fond, dosare care privesc cauze de corupție.
Udrea a revenit fulgerător în România, cu câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale. Deși condamnarea primită în Dosarul “Gala Bute” a fost suspendată, contestația în anulare nu a fost, încă, admisă.
Fostul procuror DNA care a instrumentat, inițial, dosarul Elenei Udrea, Mariana Alexandru, cere să lucreze în același birou cu Laura Codruța Kovesi. După ce DNA, sub Kovesi, i-a fabricat Marianei Alexandru un dosar penal exact în ziua în care aceasta a cerut să iasă la pensie
