Cercetări extinse în dosarul 'Erata', pentru fals intelectual şi uz de fals

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au extins cercetările în dosarul "Erata" cu privire la faptă, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals.

Citește și Judecătorul CCR Ion Predescu, audiat la Parchet în Dosarul Erata

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, în septembrie 2014, procurorii au dispus începerea urmăririi penale în acest dosar cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, iar la data de 8 iunie s-au extins cercetările pentru fals intelectual şi uz de fals.

Într-un comunicat transmis joi, Parchetul General a adus unele precizări cu privire la modul de constituire şi obiectul dosarului "Erata", ca urmare a apariţiei în spaţiul public a unor informaţii "neconforme cu realitatea".

Citește și Scandalul „Erata”: 7,4 milioane de voturi vs CCR

Astfel, dosarul aflat în lucru la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost constituit la data de 30 septembrie 2013, ca urmare a plângerii penale formulate de către Constantin Creangă.

Prin rezoluţia emisă la data de 11.10.2013, procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de şase judecători ai Curţii Constituţionale - Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antonela Motoc şi Puskas Valentin Zoltan -, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 228, alin. (4), rap. la art. 10, litera a) din Codul de procedură penală anterior (fapta nu există).

Citește și Adrian Ursu: E incalificabil că preşedintele CCR râde de cei care îl acuză că le-a furat votul

Împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale adoptate în cauză, Constantin Creangă a formulat plângere, ce a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluţia emisă la data de 26.11.2013 de către procurorul şef al Secţiei de urmărire penală.

Ulterior, prin sentinţa penală nr. 529/04 iunie 2014, pronunţată în dosarul nr. 5748/1/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa a admis plângerea formulată de Constantin Creangă împotriva rezoluţiei din 11 octombrie 2013, soluţia atacată fiind desfiinţată, iar cauza trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea efectuării de cercetări cu privire la plângerea formulată.

Citește și Augustin Zegrean a fost audiat la Parchet în dosarul "ERATA"

"Instanţa de judecată a reţinut că, în speţă, deşi exista obligaţia de a desfăşura o anchetă efectivă, nu au fost luate măsuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate. Cu toate că obligaţia investigării faptelor este una de mijloace şi nu de rezultat, în cazul de faţă lipseşte ancheta însăşi (nu există niciun mijloc de investigare a plângerii). În consecinţă, deşi plângerea formulată nu este, în mod vădit lipsită de bază factuală (se întemeiază pe constatări publicate în M.Of. nr. 616 din 27 august 2012), soluţia de neîncepere a urmăririi penale, prin care se constată inexistenţa faptelor, nu decurge din administrarea unor probe care să infirme susţinerile petentului", transmite Parchetul General.

Pe 29 iulie 2014, dosarul ajunge la Parchetul General, iar prin ordonanţa din data de 2 septembrie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, iar pe 8 iunie 2015 s-au extins cercetările, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals.

Citește și Augustin Zegrean, aproape de a fi acuzat de ABUZ în serviciu

În acest dosar, au fost audiaţi până acum, în calitate de martori, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, Horaţius Dumbravă (membru al CSM), Toni Neacşu (fost judecător CSM), judecătorul constituţional Tudorel Toader şi foştii judecători CCR Acsinte Gaspar şi Ion Predescu.

Procurorii Parchetului General au redeschis un dosar în care investighează modul în care judecătorii Curţii Constituţionale au emis în anul 2012 o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

Citește și Va fi audiata si IULIA ANTOANELLA MOTOC la Parchetul General in DOSARUL ERATA?

Pe 2 august 2012, CCR a adoptat o hotărâre cu privire la organizarea referendumului, însă a constatat că din acea hotărâre lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendumul organizat deja pe 29 iulie 2012.

După publicarea hotărârii, a fost adăugată o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, şi anume peste 18 milioane de români.

Citește și Parchetul General a ridicat de la CCR tot dosarul Referendum 2012

Prin această erată a fost blocată iniţiativa Guvernului de a efectua un mini-recensământ pentru a-i scoate de pe listele electorale permanente pe românii plecaţi din ţară de mai mult timp.

Erata respectivă a fost întocmită şi semnată de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare către Guvern şi Monitorul Oficial.

Citește și Consilierii lui Basescu de la Cotroceni intra in ANCHETA ERATA?

Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Ulterior, trei dintre judecătorii CCR de la acea vreme - Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader - au declarat că nu au fost consultaţi cu privire la întocmirea acelei erate, ei susţinând că referendumul trebuia validat, întrucât cele 18.292.464 persoane înscrise în listele electorale permanente, număr luat în considerare la adoptarea hotărârii de validare, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.

Citește șiErata CCR pentru referendumul din 2012 este anchetată acum

În opinia lor, din listele electorale permanente trebuiau scăzute persoanele de cetăţenie română cu domiciliul în străinătate, precum şi cele cu actele de identitate expirate.

Sursa - Agerpres