Mapa lu’ Macovei

A fost nevoie ca furia preşedintelui "să cadă" asupra Noricăi Nicolai pentru ca opinia publică să afle, mult prea târziu, file din trecutul Monicăi Macovei. După ce a fost plimbat de la o instituţie la alta fără a i se prezenta, conform Legii informaţiilor publice, dosarul de cadre al fostului ministru de Justiţie, Jurnalul Naţional a intrat, când Parchetul General nu mai putea tăinui evidenţa, în posesia datelor din mapa profesională de 94 de pagini a Monicăi Macovei, care a scăpat de excluderea din magistratură prin demisie.
• 13:58 Arhivele Naţionale nu au mapa lu' Băsescu
• 13:58 CSM:Singurii care pot obţine copiile tuturor actelor din mapele profesionale sunt titularii acestora  

A fost nevoie ca furia preşedintelui "să cadă" asupra Noricăi Nicolai pentru ca opinia publică să afle, mult prea târziu, file din trecutul Monicăi Macovei. După ce a fost plimbat de la o instituţie la alta fără a i se prezenta, conform Legii informaţiilor publice, dosarul de cadre al fostului ministru de Justiţie, Jurnalul Naţional a intrat, când Parchetul General nu mai putea tăinui evidenţa, în posesia datelor din mapa profesională de 94 de pagini a Monicăi Macovei, care a scăpat de excluderea din magistratură prin demisie.

 

Plimbări afara şi ascensiune usoară

Mapa profesională a Monicăi Macovei, fostă Gherghescu, înlătură misterul asupra modului în care aceasta a ajuns de la Procuratura Locală Giurgiu, procuror la Parchetului Sectorului 1 Bucureşti, într-un regim în care accesul în această unitate era dificil pentru cei care nu mulţumeau partidul. Din motive de sănătate (!)


Avizul i-a fost dat de Direcţia a V-a din Procuratura Generală sub semnătura procurorului N. Radu, care a apreciat cererea ca fiind întemeiată şi a propus detaşarea la Procuratura Sectorului 1 Bucureşti. Cererea a fost făcută la 13 aprilie 1984. Detaşarea la un sector atât de "greu", deşi s-a făcut în cursul aceluiaşi an, la 13 aprilie 1984, procurorul-şef Gheorghe Diaconescu îi recomanda procurorului, pentru activitatea de la Giurgiu, "să aprofundeze studiul practicii judiciare şi a literaturii de specialiatate, să-şi organizeze judicios timpul de muncă în vederea soluţionării cu operativitate a dosarelor ce îi sunt repartizate".


LA PARCHETUL CAPITALEI, FÅRÅ CONCURS. Din simplu procuror la sector, Monica Macovei a ajuns direct şefă la Biroul de supraveghere a cercetărilor penale efectuate de organele de poliţie, audienţe şi relaţii cu presa, din cadrul Procuraturii Municipiului Bucureşti, în anul 1991. Când, graţie faptului că nu s-a prezentat nici un candidat la cele două concursuri efectuate pentru ocuparea postului, ea a fost propusă pentru şefie de procurorul-şef de atunci al Procuraturii Capitalei, Viorel Spînu.


18 noiembrie 1993 ­ Ninosu a dispus reducerea cu o treime a vechimii necesare, de 15 ani, pentru ca Monica Macovei, pe atunci procuror la Parchetul Tribunalului Bucureşti, începând din anul 1991, să poată ocupa funcţia de procuror la Parchetul Curţii Supreme de Justiţie. Ordinul a fost dat după cererea formulată de procurorul general Vasile Manea Drăgulin pentru Macovei Monica Luisa, la data de 12 octombrie 1993.


EXCURSII ÎN STRÅINÅTATE, LA GREU. Monica Gherghescu a plecat în străinătate, în perioada 1968 – 1974, în Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, cu părinţii prin ACR. În anul 1975, în Ungaria, Italia, Elveţia, Austria, cu părinţii prin ACR, 30 de zile. În 1978, în URSS, prin BTT 15 zile, în 1979, RDG, cu părinţii prin ACR, 20 de zile, în 1981 în URSS, din nou prin BTT 15 zile, preocupări în afara profesiunii, adică un articol în RRD nr. 11/1981.


… PRIN RELAŢIILE TATÅLUI. În 7 iulie 1986, Monica Gherghescu nu a primit aprobare din partea conducerii Procuraturii Generale să plece într-o excursie turistică în Franţa, arătând că valuta necesară i-a fost depusă de către Balibanu Cornelia Veturia (25 de dolari şi 500 de franci francezi). A fost refuzată, pentru că şi în anul 1985 a făcut cerere de plecare in excursie în Franţa şi în Republica Federală Germania, valuta necesară fiindu-i asigurată de cetăţeanul francez Moţaş Constantin. În nota explicativă dată de Macovei, în ziua de 24 iunie 1986, menţionează că personal nu-i cunoaşte pe cei doi cetăţeni francezi care i-au asigurat valuta necesară efectuării celor două excursii, în Franţa şi RFG (Germania). Ea arată că Moţaş Constantin a fost coleg de facultate al tatălui său, însă nu cunoaşte în ce împrejurări s-a ajuns la consemnarea valutei. Despre Balibanu Cornelia Veturia menţiona că este tot o cunoştinţă a tatălui său, plecată de mai mult timp din ţară şi stabilită cu domiciulul în Franţa. Tatăl său s-a reîntâlnit cu aceasta în Bucureşti, în luna aprilie 1986, când şi-a manifestat dorinţa ca fiica sa (Monica) să facă o excursie în Franţa. Ca urmare a acestei discuţii, i-a depus la bancă valuta necesară efectuării excursiei. Procurorul Monica Gherghescu susţine că nu o cunoaşte pe Balibanu Cornelia Veturia.

La 30 iulie 1992, Monica Macovei a plecat la Budapesta cu o bursă a Fundaţiei Soroş pentru perfecţionarea pregătirii sale în specialitate profesională, se scrie în fişa de apreciere a anului 1992.


MEMBRÅ DE PARTID. Membră de partid din anul 1980, încă de pe băncile Facultăţii, Monica Macovei a beneficiat de aprecieri pozitive, atât pe linie profesională, cât şi de partid. "La învăţământul politic şi profesional se prezintă întotdeauna cu materialele indicate studiate şi conspectate şi participă activ la dezbaterile organizate în cadrul unităţii" ­ notă a Direcţiei a V-a a Procuraturii Generale din 18 aprilie 1984. Într-o caracterizare aflată la mapă, de la Facultatea de Drept din Bucureşti, absolvită de Monica Macovei, pe acea vreme Gherghescu, cu media 10, în 1982, se arată: "Este membră de partid. A participat în fiecare an la toate acţiunile cultural educative din facultate".


"FB" PE LINIE. Toate calificativele primate de Monica Macovei, fostă Gherghescu, sunt la superlativ: "Foarte bine" (FB). În anul 1988, în fişa de apreciere de la Procuratura Sectorului 1, se arată că în activitatea procurorului Monica Gherghescu "un rol important l-au avut acţiunile privind persoanele a căror activitate nocivă a fost pusă în discuţie de organele de miliţie, cele 114 deplasări la sediul organelor de miliţie şi cele 18 verificări ale arestului".


Anul 1997 a fost cel în care, în urma unui scandal, Monica Macovei şi-a dat demisia din funcţia de procuror al Parchetului General – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică – Serviciul pentru drepturile omului şi criminologie. Demisia a intervenit chiar la finalul unui control intern, prilej cu care au fost descoperite mai multe nereguli în activitatea profesională a acesteia, dezvăluie mapa profesională a procurorului Macovei.


198 DE RESTANŢE. Potrivit verificării efectuate în anul 1996 de şeful direct al Monicăi Macovei, procurorul Adrian Vlad, aceasta avea nici mai mult nici mai puţin decât 198 de lucrări nesoluţionate, astfel: 5 din anul 1993, 54 din 1994, 46 din 1995 şi 93 din 1996. Controlul a arătat de asemenea că dosarele nesoluţionate de procurorul Macovei aveau o vechime între 60 şi 1.030 de zile şi că unele dintre ele aveau ca obiect acuzaţii de încălcare a drepturilor omului aduse altor procurori. "Doamna procuror Macovei Monica Luiza întârzie în mod sistematic rezolvarea lucrărilor cu intervale foarte mari de timp, în mod nejustificat; dovedeşte lipsă de oganizare în desfăşurarea activităţii de procuror, în ţinerea evidenţelor lucrărilor; insubordonare în relaţiile cu şefii ierarhici; întârzie la program în mod sistematic şi lipseşte nemotivat", se arată în mapa profesioanlă a fostului ministru al Justiţiei.


SUPERFICIALITATE. În raportul de control, inspectorul dă de înţeles că activitatea procurorului Macovei a fost superficială. "Doamna procuror obişnuieşte să închidă lucrări ocolind controlul şefilor şi nedând soluţia, pentru documentare a se vedea xerocopii de pe lucrări de acest gen. De menţionat că sub acest aspect a fost atenţionată şi de şeful de serviciu. De asemenea, s-a mai remarcat că doamna procuror, în relaţiile cu şeful de serviciu, foloseşte biletele în locul convorbirilor directe. Din conţinutul unui astfel de bilet mai deducem şi atitudinea sa superficială în legătură cu modul operativ de soluţionare a plângerilor venite de la cetăţeni, precum şi modul în care înţelege să se poarte în relaţiile cu colegii de serviciu", arată inspectorul Mihai Cârstea. De remarcat că după demisia din magistratură Monica Macovei a devenit cunoscută ca avocat şi preşedinte al ONG-ului APADOR-CH, tocmai pentru lupta împotriva încălcării drepturilor omului.


FÅRÅ SANCŢIUNI. Dosarul de cercetare disciplinară, constituit în urma controlului, nu a avut ca finalitate aplicarea vreunei sancţiuni disciplinare deoarece Monica Macovei şi-a dat demisia înainte de luarea vreunei decizii de către Consiliul de Disciplină al Ministerului Public.

 

Conflict cu procurorul general Nicolae Cochinescu

Atât la momentul inspecţiei, cât şi câţiva ani mai târziu, în 2005, Monica Macovei s-a apărat spunând că este o victimă a unui război politic: “Raportul întocmit de procurorul inspector Cârstea s-a înscris în practica abuzivă a cercetării disciplinare a procurorilor care nu erau iubiţi de procurorii generali. Acel raport a fost întocmit pe fondul unui conflict pe care l-am avut cu procurorul general de atunci, Nicolae Cochinescu, care mi-a interzis o deplasare la Parlamentul European, la Bruxelles, unde fusesem invitată pentru o dezbatere, conflict în urma căruia mi-am dat demisia”, a susţinut Macovei în replică. Surse judiciare ne-au precizat însă că demisia ar fi salvat-o pe Monica Macovei de la o posibilă excludere din magistratură. Comparând plecarea sa din magistratură cu cea a Noricăi Nicolai şi raportându-ne la Legea 60/1968 observăm că şi transferul la cerere în funcţia de jurisconsult al Noricăi Nicolai a salvat-o pe aceasta tot de la o posibilă excludere din magistratură.

 

Acuze

La data de 26 mai 1997, Monica Macovei îşi depunea demisia din funcţia de procuror la şeful Parchetului General, Nicolae Cochinescu: “Demisionez datorită incompatibilităţii dintre modul în care eu şi dumneavoastră percepem justiţia şi rolul Parchetului într-o societate democratică. M-am referit, in extenso, la această incompatibilitate în notele pe care vi le-am înaintat în intervalul noiembrie 1996-martie 1997, precum şi în cererile prin care v-am solicitat să demisionaţi, care v-au fost adresate prin intermediul massmedia. Constatând că sunteţi încă la conducerea instituţiei demisionez eu”.
Demisia a fost admisă, începând cu data de 1 iunie 1997, Monica Macovei fiind eliberată din funcţie.

Măsuri diferite - Mapa profesională a lui Morar e "confidenţială"

CSM refuză accesul la documentele din dosarul profesional al şefului DNA, Daniel Morar. Motivul invocat este cel prevăzut de articolul 42 alineatele 2, 3 din Legea 303/2004, potrivit căruia "datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale şi numai judecătorii, respectiv procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor existente în acesta".

Pentru a nu putea fi totuşi acuzat de lipsă de transparenţă ori de încălcarea legii, CSM ne-a pus totuşi la dispoziţie câteva informaţii care ţin de "traseul" profesional al lui Daniel Morar, precum şi o informaţie foarte importantă: "Până în prezent, magistratul nu a fost sancţionat disciplinar". Ne aflăm în anul 2008, luna ianuarie, ziua a 15-a. Adică la nouă ani distanţă de momentul în care procurorul Daniel Morar, pe atunci magistrat la Parchetul Curţii de Apel Cluj-Napoca, a dispus arestarea preventivă a lui Liviu Ciupe, fostul şef al Regionalei Drumuri şi Poduri Cluj, membru PD. Acesta era acuzat că a delapidat 156 de milioane de lei vechi. Patru luni a stat în închisoare Liviu Ciupe, împreună cu un alt arestat, pentru ca apoi cei doi să fie găsiţi nevinovaţi şi puşi în libertate. Ciupe a dat în judecată statul român şi a obţinut despăgubiri de 1.380 de milioane de lei. După informaţia remisă de CSM privind lipsa sancţiunilor din mapa profesională a lui Daniel Morar, reiese că procurorul nu a plătit în nici un fel pentru greşeala sa.

BANI PUBLICI PENTRU BUBE ASCUNSE. Interesant e cum legile justiţiei pun stavilă cetăţeanului în aflarea informaţiilor despre activitatea magistraţilor, deşi aceştia sunt plătiţi din bani publici. Introducerea "mapei profesionale" a magistraţilor în categoria documentelor confidenţiale a fost gândită la Ministerul Justiţiei pe vremea Rodicăi Stănoiu, dar a devenit lege sub mandatul de ministru al lui Cristian Diaconescu.

În 2005, când a modificat cele trei legi ale Justiţiei, Monica Macovei nu a simţit nevoia să schimbe textul de lege, deşi în toate poziţiile exprimate la tv, radio sau presă scrisă, domnia-sa proclama ca suveran dreptul cetăţeanului plătitor de taxe de a fi informat. Ba chiar a pornit cruciade împotriva unor procurori-membri ai CSM vorbind despre greşelile comise de aceştia în activitatea profesională. Care greşeli se găsesc tocmai în mapele lor profesionale. Justiţia este un serviciu public, prin urmare, cetăţenii au dreptul să cunoască ce a făcut bun şi ce nu un magistrat. Dacă legile interzic acest lucru atunci înseamnă că ele sunt strâmbe şi trebuie schimbate. Faptul că ai arestat pe nedrept un cetăţean şi apoi ai fost sau nu sancţionat disciplinar pentru acest lucru, nu este nicidecum o informaţie de tip "dată personală". În plus, Daniel Morar nu este doar un magistrat. El deţine şi o funcţie de conducere, reprezintă o autoritate publică. Şi, dacă modul în care îşi exercită această funcţie poate fi influenţat sau are legătură de cauzalitate cu datele din mapa profesională, atunci cu toţii avem dreptul să aflăm conţinutul dosarului profesional al lui Daniel Morar.