Restauratorii de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia au confecţionat şi comercializat în ultima săptămână sute de mărţişoare inedite, cu valoare de unicat, care reproduc piese istorice din colecţia muzeului pentru a-şi atrage vizitatori. Mărţişoarele realizate manual reproduc monede greceşti cu chipul lui Artemis şi Dionysos, o camee cu bust de matroană romană sau o jucărie romană. Acestea au putut fi achiziţionate de la standul muzeului din cadrul complexului comercial Alba Mall până marţi seara, la preţuri între 2,5 şi 7,5 lei. O parte dintre mărţişoarele expuse, circa 300, sunt biodegradabile şi sunt realizate din flori şi plante uscate. “Mărţişoarele sunt confecţionate din flori uscate, frunze, scoici, mărgele. Ele sunt unicat. Nu am ataşat tradiţionalul şnur de mărţişor deoarece ele sunt viu colorate”, a spus Sorina Voju. Cele mai atractive sunt însă mărţişoarele care reproduc piese originale aflate în colecţia proprie a Muzeului Naţional al Unirii. Este vorba despre două monede greceşti care datează din secolul II înainte de Hristos. Model pentru mărţişoare au stat şi vestigii romane, respectiv o camee care reprezintă un bust de matroană romană, Gorgona şi o jucărie romană din secolul II-III. ”Realizarea acestor mărţişoare reprezintă o campanie de promovare a muzeului. Am decis să profităm de această zi de sărbătoare şi să confecţionăm mărţişoare după diferite obiecte din patrimoniul nostru pentru ca lumea să poată să le cunoască şi să le stârnim interesul în a ne vizita”, a subliniat Liviu Zgârciu, purtătorul de cuvânt al muzeului din Alba Iulia. Acesta a adăugat că piesele originale au fost alese special. “În alegerea pieselor originale care au fost propuse pentru a fi modele pentru replicile mărţişoare s-a ţinut cont de valoarea estetică, să arate bine, precum şi de valoarea de simbol, şi să cadreze bine cu ceea ce înseamnă mărţişor”, a spus Liziu Zgârciu.
Daniela Ciugudean este unul dintre restauratorii muzeului şi cea care a făcut în jur de 100 de mărţişoare replici după monedele greceşti din argint care datează din secolul II înainte de Hristos. “Una dintre monede o înfăţişează pe Artemis, zeiţa vânătorii şi a fertilităţii. Exemplarul original a fost bătut în districtul Macedonia Prima. Moneda a fost descoperită de un elev, la Petreşti, în anul 1959”, a spus Daniela Ciugudean. Cealaltă monedă a fost bătută în insula Thassos şi îl prezintă pe Dionysos, zeului grec al vinului şi al extazului. “Am realizat mărţişoarele în ultimele două săptămâni, este un proces mai complicat. În primul rând se fac mulajele din diverse materiale, în special cauciuc şi silicon, după care se toarnă replicile. Acestea sunt făcute dintr-o pastă specială şi răşini. Formele sunt lăsate apoi să se usuce, după care sunt patinate şi apoi date cu pulberi metalice. La unele dintre ele am pus şi o agăţătoare, pentru a putea fi purtate ca medalion”, a explicat restauratorul în ceramică şi metale. Monedele fac parte din tezaurul muzeului, iar ultima dată au fost expuse în vara lui 2010, alături de brăţările dacice. Restauratorii de la muzeul albaiulian au creat şi mărţişoare inspirate după o camee ce înfăţişează un bust de matroană romană. Piesa originală, un obiect de podoabă din piatră fină, cu o figură sculptată în relief, poate fi văzută în expoziţia temporară intitulată “Camee şi geme din colecţia Muzeului Naţional al Unirii”. De la magazinul de suveniruri al muzeului au fost aduse şi 100 de medalioane, replică din ipsos după o jucărie romană ce datează din secolul II-III şi 80 de mărţişoare ce o înfăţişează pe Gorgona, personaj mitologic ce reprezintă o femeie cu părul din şerpi împletiţi. Piesele originale pot fi văzute la secţiunea de epocă romană, găzduită la etajul I al muzeului din Alba Iulia.