Dezvăluirile WikiLeaks publicate de Jurnalul Naţional potrivit cărora pe 17 februrie 2009 preşedintele Traian Băsescu i-a ameninţat pe reprezentanţii PSD cu publicarea dosarelor lui Adrian Năstase au provocat reacţiunea Cotroceniului. Administraţia Prezidenţială a dat publicităţii stenograma întâlnirii din 17 februarie 2009 de la Palatul Cotroceni. Transparenţa şi promptitudinea Cotroceniului sunt surprinzătoare în condiţiile în care, la 1 aprilie 2009, un document al Ministerului de Externe austriac dezvăluia, ca şI WikiLeaks, şi tot în contextul întâlnirii din 17 februarie 2009, că trimiterea în judecată a fostului premier Adrian Năstase s-a hotărât la Cotroceni."Preşedintele Băsescu a exercitat presiuni foarte mari şi i-a chemat pe toţi responsabilii la Palatul Prezidenţial. El a cerut o decizie politică în privinţa Codurilor puse în discuţie, ocuparea posturilor de judecător şi procuror bugetate, care erau vacante, precum şicapul fostului premier Năstase", se preciza în documentul austriac. Atunci, Preşedinţia nu s-a apărat cu nici o stenogramă, deşi Adrian Năstase i-a cerut public purtătorului de cuvânt al Cotroceniului să facă publică transcrierea discuţiilor din cadrul acestei întâlniri. Dar iată cum s-au petrecut faptele, cronologic:
17 februarie 2009. Preşedintele Traian Băsescu a convocat la Cotroceni”reprezentanţii instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul reformei justiţiei, pentru o analiză a măsurilor ce trebuie întreprinse, astfel încât România să îşi îndeplinească obligaţiile asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană”. Invitaţia a fost adresată preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, primului-ministru Emil Boc, vicepremierului Dan Nica, ministru al administraţiei şi internelor, ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieş, vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Dimitrie Bogdan Licu, preşedintelui ?naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nicolae Popa, procurorului general al Parchetului de pe lângă?nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Cătălin Macovei, preşedinţilor comisiilor juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda, şi Senat, Toni Greblă, precum şi reprezentanţilor conducerii coaliţiei aflate la guvernare. ” Potrivit presei, pe lista invitaţilor au mai fost Victor Ponta, atunci ministru pentru relaţia cu Parlamentul, Florin Iordache, vicepreşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, vicepreşedintele ANI, Horia Georgescu şI miniştrii PDL Adriean Videanu, Radu Berceanu şI Elena Udrea. După întâlnire, Administraţia Prezidenţială a dat un comunicat de câteva rânduri în care arăta că “în cadrul întâlnirii de la Palatul Cotroceni, organizată la invitaţia preşedintelui României, Traian Băsescu, reprezentanţii instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul reformei justiţiei au convenit asupra urgentării măsurilor ce trebuie luate pentru corectarea aspectelor negative din Raportul de ţară pe justiţie al Comisiei Europene. Pentru o evaluare intermediară a stadiului măsurilor ce vor fi întreprinse, s-a convenit să fie organizată, în perioada următoare, o nouă întâlnire în acelaşi format”. Atât şi nimic altceva. Preşedintele comisiei juridice din Senat Toni Greblă a declarat însă, pentru NewsIn, după întrevedere, că oficialii cu responsabilităţi în domeniul justiţiei şi preşedintele Traian Băsescu au discutat şi despre dosarele lui Adrian Năstase şi Şerban Mihăilescu, aflate în Parlament, acestea urmând a fi înaintate plenurilor.
1 aprilie 2009. Agenţiile de presă NewsIn şi Mediafax dau publicităţii un documentpregătitor al vizitei ministrului austriac de Externe, Michael Spindelegge, la Bucureşti.Documentul conţine şi o evaluare cu elemente neactualizate ale "cazului Năstase", precizând: "Unul dintre cele mai celebre cazuri - fostul premier Năstase va fi cel mai probabil dat justiţiei de către Camera Deputaţilor al cărei membru este. Aceasta ar fi a treia cerere a procurorilor speciali anticorupţie de a-i ridica imunitatea. Ultima a eşuat în august 2008. Şi, pentru a-i ridica imunitatea, nu mai este nevoie, după o schimbare de regulament a Camerei, decât de o majoritate simplă în plen". Materialul conţine şi o rubrică intitulată "Referitor la adoptarea legilor necesare", unde se arată că "Preşedintele Băsescu a exercitat presiuni foarte mari şi i-a chemat pe toţi responsabilii la Palatul Prezidenţial. El a cerut o decizie politică în privinţa Codurilor puse în discuţie, ocuparea posturilor de judecător şi procuror bugetate, care erau vacante, precum şicapul fostului premier Năstase". Documentul, pe care scrie "Ministerul Federal pentru Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale", menţionează pe prima pagină că este "redactarea finală verificată la 27 martie 2009" şi conţine o analiză detaliată a mai multor subiecte, printre care şi a eforturilor de combatere a corupţiei, aceste file având înscrisă ca dată a redactării ziua de 25 martie 2009. Ambasada Austriei nu a negat veridicitatea documentului, ci a precizat doar că materiale au fost întocmite la nivel de funcţionari şi reflectă discuţiile din mass-media şi societatea românească despre combaterea corupţiei. Materialele apărute în media "nu reprezintă în nici un caz poziţia oficială austriacă", sublinia ambasada. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Valeriu Turcan, dă o declaraţie potrivit căreia "preşedintele României consideră că toţi cetăţenii trebuie să fie egali în faţa legii şi că orice persoană suspectată de acte de corupţie trebuie să ajungă în faţa autorităţilor judecătoreşti pentru a se stabili gradul de vinovăţie. Preşedintele nu a intervenit şi nu va interveni niciodată în actul de justiţie, cum probabil îşi doreşte dl. Năstase. Cred că ar fi extrem de interesant pentru opinia publică dacă domnul Năstase ar clarifica informaţia că persoanele care au depus plângere la adresa domniei sale au legătură cu PSD sau au fost numite în funcţie chiar de către domnia sa". "Ceea ce se spune în documentul austriac e de fapt o relatare a ceea ce tot am spus eu de patru ani,şi anume că Traian Băsescu se află în spatele dosarelor mele. Vorbim de un lucru gravşi anume că progresele justiţiei din România au fost mereu asociate cu numele meu", a afirmat Adrian Năstase, în cadrul unei intervenţii telefonice la postul Realitatea TV.
3 aprilie 2009. Fostul premier Adrian Năstase cere purtătorului de cuvânt al Preşedinţiei să pună la dispoziţia presei şi la dispoziţia publicului stenograma întâlnirii din 17 februarie la care au participat şeful statului şi oficialităţile din domeniul justiţiei."Traian Băsescu, la acea întâlnire, a spus un lucru care văd că a fost menţionat şi de purtătorul lui de vorbe, că de fapt dosarele acelea erau pornite din sesizări din partea unor colegi din PSD. Vreau să vă aduc aminte că Mona Muscă nu era colegă cu mine în PSD, toate dosarele legate de clădirea din Zambaccian au fost pornite sub supravegherea lui Băsescu şi colegilor lui de Alianţă în 2004, dar încă din 2002 primarul general de atunci a trimis scrisori de sesizare în care arăta că acea construcţie este ilegală", preciza Năstase. Solicitarea lui a rămas însă fără răspuns.
28 martie 2011. Jurnalul Naţional publică un document clasificat al ambasadei SUA la Bucureşti legat de corupţia din România şi reformele din justiţie în care se face referire la dosarul lui Adrian Năstase. Potrivit documentului, pe 17 februarie, Băsescu a întrunit de urgenţă un "summit pe justiţie" la Palatul Cotroceni. La întâlnire au fost prezenţi: ministrul Justiţiei Predoiu, procurorul general Kovesi, şeful DNA Morar, şeful Senatului, Mircea Geoană, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, deputatul Daniel Buda, preşedintele CSM, Virgil Andreieş, şi vicepreşedintele CSM Bogdan Licu. În raportul ambasadei se arată că oficialii ambasadei s-au întâlnit separat cu Buda, Licu şi Macovei, care au confirmat că întâlnirea de la Cotroceni a fost mai mult o acţiune în forţă ca să demonstreze UE că se face reforma în justiţie. Licu a descris diplomatic sesiunea de la Cotroceni ca "prietenească". Macovei a spus însă că dezbaterea a fost aprinsă, fiind evidente tensiunile dintre Băsescu şi Geoană. Unul dintre exemple a fost atunci când Geoană şi alţi pesedişti (nr. au mai fost prezenţi Dan Nica, Victor Ponta, Toni Greblă şi Florin Iordache ) s-au plâns de faptul că dosarul Năstase a fost motivat politic. Băsescu s-a răstit imediat: "Nu mă faceţi să dau drumul la dosare. Fiecare dintre plângerile împotriva lui Năstase sunt din partidul vostru, nu de la mine". În ciuda dezbaterilor aprinse, participanţii la întâlnirea de la Cotroceni au fost de acord cu două chestiuni: adoptarea cât mai rapidă a noilor coduri şi acordul de a trimite dosarul Năstase în judecată. În 4 martie, Parlamentul a permis începerea urmăririi penale împotriva lui Năstase, se mai arată în document. La scurt timp, Adrian Năstase a declarat că telegrama atribuită Ambasadei SUA arată că dosarele împotriva lui au fost politice. Mircea Geoană confirmă la rândul său întâlnirea cu Traian Băsescu în timpul căreia s-a discutat despre dosarele lui Năstase. În replică, Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei i-a acuzat pe cei doi că distorsionează afirmaţiile preşedintelui şi a pus la dispoziţia agenţiei Mediafax fragmentul din stenograma şedinţei din februarie 2009. Din această stenogramă reiese că Traian Băsescu nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. Din contră, el susţine că dosarele lui Adrian Năstase au la bază plângeri ale unor membri PSD şi spune că le va face publice dacă social-democraţii vor mai acuza caracterul politic al acestora. "Ei, ăsta e dosarul politic. Eu ce să vă spun? Politic, nepolitic, doar dacă vi l-aţi făcut în acelaşi partid. Că domnul Sergiu Sechelariu a fost membru PSD, dânsul a iniţiat plângerea, doamna de la Inspectoratul în Construcţii a fost de la PSD, dânsa a făcut plângere. Consulul era numit de primul-ministru, la Beijing, deci consulii nu se numesc de preşedinte, deci nu domnul Iliescu l-a numit, ci l-a numit primul-ministru. Omul ăsta a scris ce a trebuit. Dosarele astea au fost la mine. Deci de unde le scoateţi politice? Chiar este o chestie de eleganţă. Eu am aici acest dosar. Prima dată când mai aud că dosarele lui Adrian Năstase sunt politice le fac publice ca să ne liniştim odată cu minciuna asta. V-aţi făcut voi de la PSD dosare unii la alţii şi ţipaţi toată ziua că e vinovat Daniel Morar şi Traian Băsescu (…) Dacă tot aţi spus că sunt nule probele, eu le dau drumul la presă, domnule, ca să închidem subiectul. De aici nu a ieşit niciodată un colţ de hârtie dintr-un dosar şi au trecut slavă Domnului vreo 15 - 16 dosare de miniştri, cu toate cele şase ale miniştrilor din guvernul liberal (…) Nu are sens să mai mergeţi să pedalaţi pe asta, pentru că mă obligaţi să fac publice dosarele ca să mă apăr, că m-am săturat de povestea politică", a spus Băsescu.
Şeful statului, acuzat de minciună
Vicepreşedintele PSD Titus Corlăţean spune că la consultarea de la Cotroceni din 17 februarie 2009, pe tema Justiţiei, Traian Băsescu a ieşit pentru zece minute din sală, după ce PSD a acuzat că unele dosare sunt politice. Corlăţean a afrmat că ştie din discuţiile cu colegii din PSD cum a decurs dialogul între Traian Băsescu şi reprezentanţii social-democraţilor. Potrivit relatării lui Corlăţean, după ce deputatul PSD Florin Iordache, prezent la întâlnirea din 17 februarie, a "argumentat" că dosarele deschise împotriva unor lideri PSD sunt politice, preşedintele Băsescu a ieşit din sală. "Traian Băsescu nu a răspuns. A făcut o pauză, fără să răspundă, după care a ieşit din sală pentru zece minute şi a verificat, fie direct, răsfoind dosarele, fie consultându-se telefonic, după care s-a întors şi le-a aruncat în faţă o minciună că dosarele sunt deschise de colegi din PSD", a declarat marţi senatorul PSD, într-o conferinţă de presă. Deputatul PSD Florin Iordache a confirmat pentru Jurnalul Naţional relatarea lui Corlăţean.