Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai mult, cercetările recente au arătat că numărul persoanelor afectate se va dubla până în 2050, astfel că specialiștii atrag atenția că este esențială identificarea simptomelor și diagnosticarea maladiei în etapele sale inițiale, înainte ca manifestările să devină foarte vizibile.
Potrivit neurologilor, boala Parkinson este considerată a fi maladia cu cel mai rapid ritm de creștere a numărului de persoane diagnosticate la nivel mondial, dintre bolile care afectează creierul, fiind a doua cea mai întâlnită tulburare neurodegenerativă legată de vârstă, după Alzheimer. Diagnosticată de obicei după 60-65 de ani, mai frecvent în rândul bărbaților, afecțiunea se poate instala, însă, și mai devreme de 50 de ani, în până 20% dintre cazuri, și în ciuda faptului că a fost descrisă și recunoscută ca fiind o afecțiune medicală în urmă cu mai bine de două secole (1817), nu este nici astăzi vindecabilă.
„Nu există niciun medicament care să oprească evoluția”
„Sigur că există tratament, foarte important, pentru boala Parkinson, însă este un tratament simptomatic. Prin substituția neurochimică pe care o facem la nivelul creierului, pacienții se pot mișca mai bine cu tratament, se pot mișca mai repede și o perioadă destul de lungă de timp au o calitate a vieții mult ameliorată, însă nu există niciun medicament care să oprească evoluția bolii. Cu alte cuvinte, dacă întrerupi tratamentul, pacientul este la fel ca și când nu ar fi luat tratament”, a explicat prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, în cadrul Forumului Național de Neurologie-2025, care se desfășoară, zilele acestea, în București.
Deoarece numărul bolnavilor este în creștere, neurologii spun că este esențială recunoașterea precoce a simptomelor și instituirea tratamentului. Pe de altă parte, simptomele bolii sunt variate, ceea ce face ca, deseori, aceasta să fie confundată cu alte afecțiuni, iar diagnosticul să fie realizat cu întârziere.
Are peste 40 de simptome
Boala Parkinson are peste 40 de simptome și afectează, în principal, mișcările și coordonarea, putând influența și alte aspecte ale sănătății fizice și mentale, precum: modificări cognitive, dificultăți în vorbire, tulburări de dispoziție, primele leziuni putând apărea chiar și cu 20 de ani înainte de primele semne. Toate acestea au un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a persoanelor diagnosticate, precum și asupra celor care le îngrijesc, în mod special asupra aparținătorilor acestor pacienți.
„Din nefericire, semnele cele mai precoce în această boală nu se regăsesc în sfera tulburărilor motorii, ci a unor tulburări vegetative, a unor tulburări de somn, a unor tulburări de dispoziţie, care nu au nimic specific. Din acest motiv, în momentul de faţă, una dintre direcţiile de cercetare în acest domeniu este găsirea posibilităţii de a avea un diagnostic mult mai precoce decât cel care este posibil astăzi în lume. Şi în ceea ce priveşte tratamentul se caută soluţii: fie alte molecule, fie metode de modulare prin neurochirurgie funcţională, în momentul în care pacienţii nu mai răspund la tratament medicamentos”, a declarat Prof. Univ. Dr. Dafin Mureșanu, președintele Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNR) și al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroreabilitării (SSNN).
Citește pe Antena3.ro
24 de centre de Parkinson, la nivel național
Dacă în primele etape de evoluție a maladiei este suficient tratamentul clasic, cu medicamente administrate sub formă de tablete, după câțiva ani, atunci când boala e în stadiile mai avansate și apar și complicații, pacienții au nevoie și de dispozitive speciale pentru administrarea medicamentelor.
„Avem astăzi ceea ce se cheamă terapia asistată de dispozitive și e foarte important ca pacienții să poată beneficia de astfel de terapii pe partea de boală avansată, pentru că ei nu mai pot avea o calitate a vieții acceptabilă cu tratamentul clasic”, a explicat medicul, la Forumul Național de Neurologie-2025.
Pentru acești pacienți, în prezent există peste 20 centre cu expertiză în boala Parkinson, cu echipe multidisciplinare dedicate, unde este evaluat stadiul bolii și este inițiată terapia adecvată.
„Am ajuns la 24 de centre la nivel național care se ocupă de cazurile acestea de boală Parkinson avansată, complicată și sunt capabile să ajute pacienții cu o astfel de terapie asistată de dispozitive”
Prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu
Un singur centru pentru stimulare cerebrală profundă
Pe partea de stimulare cerebrală profundă, în prezent există un singur centru funcțional, la Spitalul Universitar de Urgență București, și, potrivit medicului, banii de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru această terapie au fost foarte puțini.
„Puțini pacienți au putut să beneficieze, în ultimii ani, de această intervenție, deși mult mai mulți ar fi avut indicație, mai ales pacienți mai tineri, care au activitate profesională”, a subliniat neurologul Bogdan. O. Popescu
Cercetări recente au relevat că numărul persoanelor cu boala Parkinson s-ar putea dubla (o creștere de 112%), la nivel mondial, până în 2050, când va ajunge să afecteze peste 25 de milioane de oameni. Numărul românilor diagnosticați în prezent cu această maladie depășește 70.000.
Cum își pot îmbunătăţi bolnavii calitatea vieții
Chiar dacă până acum tratamentele inovatoare şi cercetarea medicală nu au condus la vindecarea Parkinsonului, persoanele afectate de această maladie îşi pot îmbunătăţi calitatea vieţii prin alimentaţie şi sport.
În ceea ce privește nutriția, specialiştii propun câteva principii pentru dieta alimentară a bolnavilor de Parkinson. Unul ar fi să mănânce mai mult cereale integrale, legume şi fructe, iar la cină să se consume un pahar de lapte sau iaurt. De asemenea, să consume mai frecvent fasole, care are un conţinut bogat de levodopa naturală și contribuie la prelungirea eficacităţii medicamentelor de Parkinson.
Legat de consumul de carne, specialiștii le recomandă să nu depăşească 50 de grame pe zi, de preferat carne slabă și peşte, și să evite alimentele cu multă grăsime, pentru că aceasta va afecta absorbția medicamentelor levodopa.
Și exerciţiile fizice dau o mână de ajutor, sportul reprezentând factorul fundamental care contribuie la sporirea elasticităţii musculare. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că trebuie evitate sporturile intense.
Consumul zilnic de ceai verde şi cafea poate reduce simptomele Parkinson, contribuind la întârzierea progresiei bolii.
