Cele trei românce care s-au luptat pentru Cotroceni

Istoria prezenţelor feminine în alegerile prezidenţiale a început la scrutinul din anul 2000. Prima femeie din România care a îndrăznit să concureze cu numele grele ale politicii vremii a fost avocata şi publicista Graziela Elena Bârlă. Ulterior, şi alte femei au pornit pe drumul către Dealul Cotrocenilor.

Alegerile prezidenţiale din anul 2000 au rămas în istoria electorală a României, nu doar prin pericolul venirii la Palatul Cotroceni a lui Corneliu Vadim Tudor, care trecea drept exponent al populismului, naţionalismului, xenofobiei, intoleranţei şi adept al autoritarismului, un admirator al dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu. A fost, de fapt, pentru prima oară când o femeie a candidat, cu acte în regulă, pentru fotoliul de şef al statului român.

Cu tenacitatea deprinsă din sălile de judecată, unde se bătea, în speţe juridice, cu bărbaţi şi alături de bărbaţi, Graziela Bârlă a îndurat, cu mai mult sau mai puţin stoicism, misoginismul din societatea românească. În zorii democraţiei post-decembriste a României, care încă nu împlinise zece ani rotunzi, avocata Bârlă nu a mai ajuns în al doilea tur. Din cei 12 candidaţi, s-a clasat pe locul nouă. A obţinut, conform datelor din istoricul Autorităţii Electorale Permanente, un firav procent de 0,54 la sută, adică 61.455 de voturi. Greii din fruntea listei de atunci a prezidenţiabililor nu i-au dat nici o şansă. Primul clasat în acel de pomină tur I, Ion Iliescu, strângea 36,35 la sută, adică 4.076.273 de voturi din cele 11.212.974 valabil exprimate. La rândul său, cu 28,34 la sută, adică 3.178.293 de voturi, Corneliu Vadim Tudor şi-a asigurat calificarea în cel de-al doilea tur. A fost momentul unic până atunci, în care dreapata şi stânga româneşti, într-o incredibilă infrăţire, şi-au dat mâna ca să oprească drumul spre Cotroceni al liderului de atunci al PRM, mort din cauze medicale în 14 septembrie 2015.

O fărâmă dintr-un coş cu amintiri

La aproape 20 de ani de la acele alegeri prezidenţiale, cotidianul Jurnalul a găsit-o pe Graziela Bârla la cabinetul său de avocatură. Îşi pregătea pledoaria într-un dosar complex. Într-o zi din chiar mijlocul neobişnuitului octombrie văratic, aproape canicular, s-a oprit din documentare şi a dat timpul înapoi. Şi-a amintit, printre multe altele, de zilele fierbinţi în care i-a fost greu să suporte jignirile lui Corneliu Vadim Tudor. După aproape 20 de atunci, Graziela Bârlă spune, cu seninătate, că o candidatură a unei femei la prezdenţiale „a devenit o banalitate: cine se mai miră că vrea să candideze o femeie într-o funcţie de conducere, nu contează până la cel nivel ?!” Recunoaşte că, în confruntările cu bărbaţii din acea competiţie politică, a ajutat-o experienţa de avocat. Dar, ţine să sublinieze, „m-a ajutat, în egală măsură meseria de jurnalist, de producător de televiziune: am avut o altă perspectivă a ceea ce mi se întâmpla; am reuşit să fac faţă provocărilor fără patimă”.

Privire spre trecut: curajul

Îşi mai aminteşte şi că, pe atunci, realiza la defunctul Tele 7 abc – primul post particular de televiziune cu emisie naţională din România – o emisiune în care vorbea despre abuzurile din Justiţie. Ceea ce, spune, a ajutat-o enorm în relaţia cu electoratul.  În pragul prezidenţialelor din 2019, Graziela Bârlă se uită în urmă: „Aparent nu am schimbat nimic prin acea candidatură. În realitate, faptul că mă întrebaţi, astăzi, despre acel moment, înseamnă că a avut o oarecare importanţă: curajul meu de a demonstra că toţi trebuie să avem curaj în această viaţă”.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

2004, tentativă nereuşită

Istoria politică electorală mai consemnează şi o încercare timidă de a-i urma Grazielei Bârlă. La alegerile prezidenţiale din 2004,  politicianul american de orgine română, Lia Roberts, a încercat să candideze dar s-a retras. Nu a obţinut numărul necesar de semnături pentru a-i fi validată candidatura.

Figuraţia apropiatelor lui Băsescu

Peste ani, abia în 2014, două dintre apropiatele lui Traian Băsescu, aflat la finele celui de-al doilea şi ultim mandat, au reuşit să-şi depună candidtura pentru a-i urma la Palatul Cotroceni: Elena Udrea, fosta directoare de cabinet a lui Băsescu şi ministru al Dezvoltării, precum şi Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei. Prima a candidat din partea PMP, pe care îl înfiinţase ca să îi asigure lui Băsescu locul de retragere post-mandat, şi a luat 493.376 de voturi. Cea de-a doua s-a luptat pentru fotoliul prezidenţial din postura de independent şi a reuşit să adune 421.648 de voturi.

Cele trei candidate de până acum la alegerile prezidenţiale din ţara noastră au adunat împreună 976.479 de voturi. Mai multe decât Ion Raţiu în 1990, care a avut 617.007 de sufragii şi aproape de cele 1.069.463 ale Mugur Isărescu, în anul 2000.

Ramona Ioana, prima la start în 2019

La alegerile prezidenţiale din acest an, prima femeie care şi-a anunţat candidatura (8 iunie 2019) şi a pornit prin ţară să ia contact direct cu oamenii este candidatul umaniştilor,  Ramona Ioana Bruynseels, licenţată în drept. Fost consilier de stat pentru mediul de afaceri în Guvernul României se bate, printre altele cu premierul Viorica Dăncilă, celălalt candidat-femeie la alegerile prezideniale din acest an.

Viorica Dăncilă, leacul anti-Iohannis

Cotată cu şansa a doua, după actualul preşedinte Klaus Iohannis, candidatul PSD,  al cărui preşedinte este, Viorica Dăncilă a intrat, oficial, în cursa pentru Palatul Cotroceni pe data de 24 august, când a fost votată de delegaţii la Congresul PSD. Aceşia  au validat decizia din 23 iulie a Biroului Permanent Naţional. Din cauza scandalului de la Caracal, congresul de validare a candidaturii Vioricăi Dăncilă, programat pentru 3 august a fost amânat. Viorica Dăncilă, poltician cu experienţă de peste 20 ani în PSD, este licenţiat în ştiinţe inginereşti.

Femei preşedinte, în Europa şi în restul lumii

Aproape de România, Slovacia o are în frunte pe  avocata de 43 ani Zuzana Čaputová, aleasă în luna iunie a acestui an. Tot în vecinătatea României, Croaţia a ales-o ca preşedinte pe Kolinda Grabar-Kitarović, 51 de ani, diplomat, licenţată în limbi străine şi relaţii internaţionale. Georgia a preferata-o  ca şef al statului pe Salomé Zurabișvili, licenţiată în ştiinţe politice, de asemenea diplomat de carieră. Zurabișvili, 67 de ani, s-a născut la Paris, unde părinţii săi au emigrat. A fost ministru de extren şi ambasador al Georgiei la Paris. În Singapore este preşedinte tot o femeie, Halimah Yacob, 65 de ani, doctor în drept.

976.479 de voturi au strâns împreună cele 3 femei-candidat la funcţia de preşedinte al României

Graziela Bârlă, prima femeie care a aspirat la fotoliul Cotrocenilor, a răms un avocat de succes cu specializare în dreptul comunitar. A pledat şi pledează cauze în la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.  Între timp a reuşit un altfel de preşedinţie: cea a Marelui Ordin Feminin din România, al cărui Mare Maestru este.