Vicepreşedintele PSD, Marian Oprişan, a provocat vâlvă cu declaraţiile din ultimele două zile în care a spus că Victor Ponta nu a fost ales preşedinte pentru că „poporul român este inteligent” şi că Ponta ar fi vrut să-l bage la puşcărie pe preşedintele CJ Vrancea, în vremea când era premier. Nu este prima dată când apar informaţii că partidul nu a fost aproape niciodată unit pentru atingerea unor obiective majore, precum câştigarea alegerilor prezidenţiale, iar luptele interne au depăşit în ferocitate orice altă dispută cu celelalte partide.
În afară de Oprişan, se pare că nici Marian Vanghelie nu era prea dornic să-l vadă Victor Ponta ales preşedinte în 2014, din cauză că acesta nu ezita să-şi dea colegii de partid pe mâna DNA ca să se aibă bine cu structurile de forţă ale statului. Din 2004 încoace, fiecare eşec al PSD la prezidenţiale a dus la suspiciuni că duşmanul s-a încuibat în interiorul partidului, iar tensiunile au răbufnit de fiecare dată în exterior. Când în noiembrie 2011, Mircea Geoană a fost prima dată exclus din PSD, acesta a arătat cu degetul spre Ion Iliescu. „Traian Băsescu a ajuns preşedinte pe mâna lui Ion Iliescu, care nu l-a vrut pe Năstase în 2004”, susţinea Geoană. Iliescu a fost acuzat din nou şi pentru eşecul lui Mircea Geoană din 2009, de către Cozmin Guşă, fost şef al campaniei prezidenţialului PSD, care spunea că, la sugestia fostului preşedinte, activul social-democrat nu s-a implicat suficient în campanie. Însă Geoană nu a fost simpatizat prea mult nici măcar de către persoane mai apropiate, precum Victor Ponta, pe atunci purtător de cuvânt al campaniei lui Geoană. În mai 2014, Ponta recunoştea cu seninătate că nu l-a votat pe Geoană decât în turul II al prezidenţialelor din 2009. „În turul I, l-am votat pe Crin Antonescu. Am considerat că este schimbarea de care avea nevoie România”, a spus Ponta, din calitatea de preşedinte al PSD. Geoană nu şi-a ascuns iritarea:„Îi las pe membrii noştri de partid, pe votanţii noştri, pe simpatizanţi să judece o asemenea atitudine”. Tradiţia social-democrată a înfigerii cuţitului în spate nu s-a manifestat doar la alegerile prezidenţiale. Uneori, pesediştii şi-au sfâşiat liderii cu o furie de care adversarii din alte partide nu au fost capabili. Până şi duşmanul de moarte al PSD timp de mulţi ani, Traian Băsescu, s-a delimitat de unele acţiuni ale liderilor PSD care-l vizau pe Adrian Năstase. În 2009, Băsescu a afirmat public că dosarele penale ale lui Năstase au fost iniţiate în urma unor denunţuri făcute de membri PSD sau apropiaţi ai fostului premier. Cum pesediştii dădeau în continuare vina pe el, Băsescu a făcut publică o discuţie înregistrată la Cotroceni între el, Mircea Geoană şi Florin Iordache, care-i proba spusele. Mai mult, chiar Năstase, într-o emisiune la Antena 3 din ianuarie 2018, a afirmat că, în timp ce liderii PSD pregăteau „Noaptea cuţitelor lungi la PSD”, în urma căreia a pierdut funcţiile de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte executiv al partidului, a fost sunat de Băsescu. „Mi-a zis:'Adriane, să știi că nu eu am organizat această poveste'. Da, el probabil știa ce urma să se întâmple. Nu mai știu ce i-am răspuns. Era foarte clar că urmează să se întâmple ceva”, a relatat fostul prim-ministru. Remarcabil este şi modul în care tandemul Ponta-Dragnea au blocat izbucnirea nemulţumirilor din partid, după înfrângerea de la prezidenţialele din 2014. A fost convocat Comitetul Executiv în care au fost scoşi ca ţapi ispăşitori pentru eşec şi excluşi din partid Mircea Geoană (exclus a doua oară), Marian Vanghelie şi Dan Şova, fiind invocate critici mai vechi aduce conducerii. „Mi-a fost greaţă. N-am văzut aşa execuţii nici la Partidul Comunist”, spunea Vanghelie cu năduf. Un alt ţap ispăşitor a fost scos Ion Iliescu, Sebastian Ghiţă afirmând că din cauza lui PSD nu poate scăpa de eticheta de partid comunist. Octogenarul a ripostat dur printr-o scrisoare deschisă adresată membrilor de partid în care le explica pe îndelete mai junilor lideri ai PSD de ce au pierdut alegerile, niciunul dintre motive neavând legătură cu el.
Marian Oprişan l-a acuzat ieri pe Ponta că, atunci când era premier, a ordonat Secretariatului General al Guvernului să susţină în scris apelul DNA la decizia din prima instanţă, de achitare a preşedintelui CJ Vrancea şi să-l condamne la al doilea proces.
Flirtând cu „statul paralel”
Cearta publică dintre Victor Ponta şi Liviu Dragnea pe tema apropierii fiecăruia dintre ei de serviciile secrete şi de Parchete, dincolo de întrebarea care dintre ei minte şi care spune adevărul, arată un alt lucru: că mai tot timpul lideri proeminenţi din PSD s-au aflat în preajma şefilor de la SRI şi Parchete, postură din care au încercat să se răfuiască cu unii dintre colegii de partid. Potrivit lui Marian Vanghelie. Valeriu Zgonea miza pe sprijinul SRI pentru a deveni preşedintele partidului. „Săracul, până la urmă nu s-a bucurat. Finalul contează. Multe filme încep frumos şi, la finalul filmului, mai mult de jumătate din sală plânge”, comenta Dragnea, în septembrie 2017, presupusele relaţii ale lui Zgonea cu SRI.
Suspiciuni la Victoria
Unul dintre motivele rupturii dintre Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu a fost şi faptul că premierul îi cerea periodic sfatul lui Victor Ponta care era deja la cuţite cu preşedintele PSD. În ce-l priveşte pe Mihai Tudose, unul dintre puţinii lideri PSD care s-au opus numirii sale ca prim-ministru a fost Marian Oprişan, care avea temeri legate de relaţiile lui Tudose cu serviciile. Paradoxal, Oprişan a fost principalul susţinător al lui Mihai Tudose atunci când acesta a vrut să se scuture de sub tutela lui Liviu Dragnea.