Alegerea indirectă a şefilor de Consilii judeţene, din rândul consilierilor propuşi de partide, a readus în prim-plan luptele subterane pentru supremaţia în judeţ. Aşa se face că social-democraţii au ajuns să deţină puterea în 31 de judeţe, în timp ce liberalii au avut cel mai mult de pierdut. Cu doar 4% la alegeri, partidul lui Traian Băsescu a obţinut tot atâtea majorităţi câte a format marele PNL.
În mai 2015, PSD şi PNL votau cot la cot pachetul de legi pentru modificarea legislaţiei electorale. Atunci s-a stabilit că primarii vor fi aleşi într-un singur tur de scrutin şi tot atunci s-a decis revenirea la alegerea indirectă a preşedinţilor de Consilii judeţene. La aproape o lună de la alegerile locale din 5 iunie, revenirea la vechiul sistem pentru alegerea şefilor de CJ-uri a scos la iveală luptele acerbe pentru supremaţie, care au deturnat în mare măsură voinţa cetăţenilor.
Aşa se face că UDMR şi partidul lui Traian Băsescu au ieşit cele mai câştigate în urma negocierilor dintre partide. Maghiarii au cinci şefi de judeţ (în Harghita, Covasna, Mureş, Bihor şi Satu Mare) şi formează opt majorităţi, deşi la alegeri nu au atins nici pragul ipotetic de 5%. Cu doar 37 de consilieri judeţeni şi un scor de numai 4 procente, PMP a încheiat nouă majorităţi, atât cu PNL, cât şi cu PSD, în multe dintre cazuri voturile consilierilor populari fiind decisive pentru a înclina balanţa în Consiliile Judeţene.
Oamenii lui Băsescu au reuşit astfel aceeaşi performanţă ca liberalii, deşi au avut un scor cu 28% mai mic decât marele PNL. De altfel, cu 32% din voturi, liberalii au ieşit în pagubă, obţinând doar nouă majorităţi şi opt preşedinţi de CJ-uri. Marii câştigători au fost social-democraţii conduşi de Liviu Dragnea. Cu doar 5% mai mult decât liberalii, PSD (37,6%) a ajuns să controleze majoritatea în 31 de judeţe, iar în 29 dintre acestea au dat şi preşedinţii Consiliului judeţean, excepţie făcând Mureşul şi Bihorul, acolo unde alianţa dintre PSD şi UDMR i-a scos din joc pe liberali.
Se schimbă modificarea?
Modificarea legislaţiei electorale se va afla printre priorităţile viitorului Legislativ, după alegerile din toamnă. Atât liberalii, cât şi social-democraţii se consideră dezavantajaţi de regulile jocului stabilite în mai 2015. Dacă liberalii şi-au propus revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor, pesediştii susţin că ar fi obţinut mai mulţi şefi de Consilii judeţene dacă aceştia ar fi fost aleşi direct prin votul cetăţenilor. Deocamdată, Camera Deputaţilor a adoptat tacit două iniţiative legislative pentru alegerea edililor în două tururi, una dintre ele aparţinându-i deputatului PMP Eugen Tomac.