O parte din #noapteacahoţii încă mai există în Parlament

Proiectul legii graţierii a fost adoptat tacit în Senat, după ce s-a depășit termenul pentru dezbatere şi adoptare în prima Cameră sesizată. Actul normativ va ajunge în Camera Deputaţilor în forma iniţială propu­să de fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, odată cu adoptarea Ordonanţei 13. 

Retrimis la Comisia juridică din Senat pe 8 mai, după mai multe amendamente controversate care vizau graţierea corupţilor, proiectul legii graţierii a fost adoptat până la urmă tacit, după expirarea termenului constituţional de dezbatere și adoptare în prima Cameră sesizată. Oficial, motivul pentru care senatorii n-au mai apucat să dea un vot în plen pe legea graţierii este că Biroul permanent al Senatului nu a primit la timp raportul Comisiei juridice. Actul normativ va ajunge în Camera Deputaţilor în forma agreată de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, adică cea adoptată de Guvernul Grindeanu la propunerea fostului ministru al Justiţiei, Florin Iordache, odată cu adop­tarea celebrei Ordonanţe 13 în noaptea de 31 ianuarie. Întrebat la Parlament de ce nu s-a votat legea graţierii în Senat, Dragnea a spus că „cei de la comisie n-au venit cu raportul, pentru că, până să se finalizeze termenul de apro­bare tacită, n-au căzut de comun acord asupra unei forme finale”. Când i s-a atras atenţia că PSD şi ALDE au majori­tatea în Comisia juri­dică, liderul PSD s-a eschivat: „Mai dezgropăm morţii? A ajuns în Cameră legea. Asta e”. 
Ce prevede varianta Iordache 
În forma propusă de Guvern se graţiază în întregime pedepsele cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv şi se înjumătăţesc pedep­sele cu închisoarea aplicate femeilor însărcinate şi persoa­nelor care sunt unic întreţinător de familie şi au în întreţinere minori cu vârsta până la 14 ani. Nu sunt graţiate infracţiunile de corupţie, delapidarea, abuzul în serviciu, conflictul de interese, deturnarea de fonduri, favori­zarea făptuitorului, constituirea unui grup infracţional organizat, pornografia infantilă, infracţiu­nile contra securităţii naţionale, cele de genocid, contra umanităţii şi de război. Graţierea este condi­ţionată de achitarea, în termen de un an de la condamnarea defi­nitivă sau de la punerea în libertate a despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotă­râre judecătorească definitivă, iar nerespectarea acestei condiţii atrage revocarea graţierii. În varianta amendată se specifica în mod clar că graţierea nu se aplică pedepselor cu suspendare, iar condamnările pentru infrac­ţiuni precum mărturia minci­noasă, împiedicarea exercitării drepturilor electorale, frauda la vot, falsificarea documentelor și evidențelor electorale, fapte săvârșite în legătură cu un refe­rendum, erau exceptate de la graţiere. (Marius Gîrlașiu)