Cum se confruntă românii cu îmbătrânirea?

Într-o eră marcată de progrese tehnologice și științifice, medicina antiaging se profilează ca un domeniu de vârf în îngrijirea sănătății. Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și Asociația de Genetică și Medicină Personalizată (AGMP) sunt la avangarda acestui domeniu, lucrând împreună pentru a elabora un protocol medical care să redefinească abordarea îmbătrânirii.

Neurochirurgul Alexandru Vladimir Ciurea evidențiază o realitate îngrijorătoare: “Oamenii devin obosiți, îmbătrânesc repede și apar boli din ce în ce mai active, mai grave, la persoane tinere.” Această observație subliniază necesitatea unei schimbări în modul în care abordăm sănătatea și îmbătrânirea.

Prof. dr. Dragoș Vinereanu, medic primar de Cardiologie, adaugă: “Deja avem în România, la populația peste 50 de ani, unul din doi sunt hipertensivi și nu sunt cunoscuți și chiar dacă sunt cunoscuți nu sunt tratați.” Aceste declarații pun accent pe importanța educației și prevenției în sănătate.

Viziunea programului Longevity al Senatului Științific este că medicina longevității vizează nu doar pacienții, ci și indivizii sănătoși care sunt preocupați să intervină cumva în controlul procesului de îmbătrânire, iar acest lucru trebuie început la o vârstă cuprinsă între 35 și 40 de ani, ca să poată avea eficiență pe termen lung.

Această abordare proactivă este esențială pentru a anticipa și preveni problemele de sănătate înainte de a deveni critice. Medicina antiaging, prin combinarea cunoștințelor din genetică și stilul de viață sănătos, oferă o promisiune de a îmbunătăți calitatea vieții și de a extinde anii de viață activă și sănătoasă.

În concluzie, inițiativele Senatului Științific și ale AGMP deschid calea către o nouă paradigmă în medicină, una care pune accent pe longevitate și calitatea vieții. Prin educație, cercetare și aplicarea practică a descoperirilor genetice, România se poate alătura și ea țărilor care sunt deja experimentate în medicina viitorului.