x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Referendum cu bucluc. Familia, Oltul şi Justiţia

Referendum cu bucluc. Familia, Oltul şi Justiţia

de Monica Stoica    |    20 Feb 2018   •   12:10
Referendum cu bucluc. Familia, Oltul şi Justiţia
Sursa foto: Dragos Stoica/Intact Images

Motto-ul puterii politice în România ar putea fi că „totul se rezolvă cu un referendum”. Însă toate propunerile de referendum zac în aşteptare. Referendumul lui Iohannis privind justiţia este incert, iar referendumul pentru familie este blocat la Senat. În cel mai straniu caz, referendumurile par caraghioase, cum e, de pildă, proiectul de modificare a numelui judeţului Olt în Olt-Romanaţi.

Cu un caiet de semnături unde erau enumeraţi trei milioane de români, militanţii din Coaliţia pentru Familie au făcut lobby la partide pentru redefinirea familiei ca „uniunea dintre bărbat şi femeie”. PSD-ul şi-a dat cuvântul că face referendum, iar pentru ca, în final, cei trei milioane de cetățeni să fie satisfăcuţi, parlamentarii au decis că este necesară, înaintea revizuirii prin referendum, modificarea Legii referendumului, astfel încât plebiscitul pentru revizuirea constituţională să aibă loc în ultima duminică din perioada de 30 de zile de după adoptarea initaţivei de revizuire. Deşi legea părea că vine mănuşă dorinţelor CpF, liberalii au început să atace noua formă a Legii referendumului la CCR. În prima sesizare, PNL detectase că e neconstituţional ca referendumul să se organizeze prin hotărâre de Guvern. În decembrie 2017, PNL sesiza din nou Curtea motivând că procedurile de organizare şi desfăşurare a referendumului nu pot fi lăsate pe seama Guvernului, ci trebuie să fie supuse reglementării prin lege organică. În prezent, iniţiativa legislativă de revizuire lâncezeşte la Senat, în aşteptarea deciziei CCR privind modul în care se va face referendumul.

Deputatul Raluca Turcan, lider al grupului parlamentar al PNL, crede că doar prin bunăvoinţa senatorilor s-ar putea materializa proiectul referendumului, pentru că aşa este procedura. „Noi am votat pentru redefinirea familiei ca uniunea dintre bărbat şi femeie la Cameră. Depindem de concepţia senatorilor. Dacă există voinţă politică în Senat, proiectul ar urma să intre imediat în vigoare şi să se organizeze referendum. Dacă senatorii vor fi împotrivă, atunci se va face o comisie de mediere”, spune Turcan. Potrivit legii, 30% dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale trebuie să participe la referendum pentru a-l valida, iar eventuala redefinire a familiei va trece dacă jumătate plus unu dintre cei prezenţi la urne vor vota „pentru”, cu condiţia suplimentară ca numărul lor să reprezinte 25% dintre cei cu drept de vot.

 

Militantism pe la porţile partidelor

Coaliţia pentru Familie a fost prinsă în vârtejul strategiilor electorale, cu o momeală considerabilă de tip electoral: trei milioane de români care şi-au atestat prin semnătură crezul că familia ar trebui să aibă o definiţie constituţională, „uniunea dintre un bărbat şi o femeie”. Înainte de alegerile din decembrie 2016, CpF a încheiat acordul de colaborare cu PSD, ALDE şi PNL. Măgulindu- şi electoratul cu convingeri tradiţionaliste, partidele promiteau în acordul semnat să susţină revizuirea art. 48 (1) din Constituţia României, în care e definită noţiunea de „familie”. Circumspecţi şi revoltaţi că iniţiativa de revizuire trena în Parlament, membrii Coaliţiei pentru Familie au făcut publice protocoalele, care stabileau că referendumul urma să aibă loc în aprilie 2017. Referendumul care stagna a fost amânat pentru toamnă, însă chiţibuşurile de tehnică legislativă au făcut ca şi acest termen să fie depăşit.

Formaţiunile politice au făgăduit să susţină modificarea Constituţiei în sensul propus de activiştii CpF, dar şi mijlocirea referendumului. Dincolo de controverse vehemente între taberele LGBTQ, care cer ca persoanelor de acelaşi sex să fie lăsate să lege căsătorii sau parteneriate civile şi tradiţionaliştii din CpF înarmaţi cu preceptele religioase, referendumul a rămas în pom.  

 

Plebiscit în Olt

Consilierii judeţeni din Olt au decis, în august 2017, să organizeze un referendum pentru schimbarea denumirii judeţului din Olt în Olt-Romanaţi, ca „o reparaţie istorică” pentru faptul că actualul judeţ are în componenţă localităţi care formau cândva judeţul Romanaţi. Iniţial, data referendumului din Olt a fost stabilită pe 15 octombrie. Ulterior, s-a decis, pentru a economisi bani, să fie organizat cu referendumul pentru familie. Cum acesta încă nu are o dată certă, nici locuitorii din Olt nu au apucat să decidă cum se va numi judeţul lor în viitor.

 

USR s-a poziţionat împotriva revizuirii Constituţiei României iniţiată de Coaliţia pentru familie. Nicuşor Dan, foc şi pară, şi-a dat demisia din partidul pe care l-a înfiinţat, afirmând că nu  este de acord ca partidul să se poziţioneze explicit pentru o tabără sau alta.

 

Iohannis trage de timp

În plin scandal legat de adoptarea OUG 13 la începutul anului 2017, Klaus Iohannis anunţa că va convoca un referendum pe tema justiţiei. Este greu de cuantificat în ce măsură anunţul preşedintelui a contribuit la decizia Guvernului Grindeanu de a retrage ordonanţa. Cert este că referendumul este păstrat de preşedinte ca un fel de as în mânecă în condiţiile în care controversa pe legile Justiţiei şi pe Codurile penale este departe de a se fi terminat. Până acum, Iohannis nu a enunţat decât tema generală a referendumului, fără să precizeze care va fi întrebarea explicită pe care o va adresa naţiunii. Pe 20 decembrie, Iohannis spunea, într-o discuţie cu ziariştii, că nu a renunţat la proiectul referendumului pe care îl păstrează „pentru când va fi”.

×
Subiecte în articol: referendum