Greblă a precizat că alegerile din acest an se vor desfăşura, ''din punct de vedere tehnic, astfel cum au fost desfăşurate şi celelalte". El a adăugat, însă, că problema este mai complicată în privinţa publicităţii online, deoarece legea reglementează doar publicitatea făcută de către competitorii politici. "Mesajele transmise între particulari, între persoane fizice, dacă nu reprezintă publicitate politică electorală, nu prea pot fi cenzurate, pentru că este vorba de libertatea de exprimare a fiecărui cetăţean, care nu poate fi îngrădită, nici prin hotărârea AEP, nici printr-o măsură administrativă", a explicat, în interviu, preşedintele AEP.
Toni Greblă s-a referit şi la măsurile în cazul unui atac cibernetic la infrastructura electorală, menţionând că baza de date a AEP este stocată în şapte servere, aflate în şapte locaţii. "Este imposibil ca un atac cibernetic, care chiar ar compromite baza de date dintr-un server, să poată să atace, în acelaşi timp, toate serverele. Deci, rămân celelalte şase servere neatinse cu baza de date. Nu ţinem toate ouăle clocite în acelaşi coş", a arătat Greblă.
Preşedintele AEP mai spune că nu-şi reproşează nimic în organizarea scrutinului de anul trecut. "Absolut nimic. Autoritatea şi-a desfăşurat toate activităţile pentru a organiza şi pentru ca, din punct de vedere tehnic, repet, din punct de vedere tehnic, alegerile să se desfăşoare normal", a subliniat el.
AGERPRES: A început din 18 februarie perioada electorală pentru prezidenţiale. În ce stadiu sunteţi cu pregătirea scrutinului din luna mai? Câte secţii de votare vor fi? Şi Guvernul a adoptat un buget în sumă de peste 1,186 miliarde lei pentru aceste alegeri.
Toni Greblă: Încă de la început precizez că toate actele normative necesare organizării şi desfăşurării alegerilor au fost adoptate de Guvern. Joi au fost adoptate ultimele două acte normative prin hotărâri ale Guvernului prin care se stabilesc nivelul de cheltuieli şi programul de măsuri tehnice necesare realizării activităţilor, mai precis activităţile pe care fiecare instituţie le realizează pentru buna desfăşurare a alegerilor, respectiv Ministerul de Interne, Ministerul de Externe, Institutul Naţional de Statistică, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, alte instituţii şi autorităţi ale statului, Rezervele de Stat, Monitorul Oficial, ANI, CNSAS şi aşa mai departe.
Şi deci intrăm în linie dreaptă. Azi (n.r. - joi) au fost traşi la sorţi cei cinci judecători de la Înalta Curte care vor face parte din Biroul Electoral Central. Aceştia îşi aleg preşedintele şi locţiitorul Biroului Electoral Central. Apoi, probabil în cursul zilei de vineri, Biroul Electoral Central va fi completat cu reprezentanţii de drept, cu membrii de drept ai Autorităţii Electorale Permanente, preşedinte şi cei doi vicepreşedinţi, ca membri ai Biroului Electoral Central, şi, imediat după aceasta, cu cei şapte reprezentanţi ai celor şapte partide politice parlamentare.
Începe tot de vineri perioada în care pot fi depuse documente din care să rezulte că au fost încheiate alianţe electorale sau alianţe politice. Termenul este foarte scurt. Expiră în această duminică, la ora 23:59. Astfel încât reprezentanţii viitoarelor, posibilelor alianţe electorale sau politice trebuie să se înscrie ca atare, să depună documentul de constituire a alianţelor şi sigla eventual sub care candidează până duminică, 23 februarie, la ora 23:59. Apoi, intrăm în calendarul obişnuit, care presupune desfăşurarea mai multor activităţi, din care cele mai importante sunt: oricând, după această dată, pot fi depuse candidaturi, dosarele de candidaturi pentru competitorii politici ce se vor înscrie în cursa prezidenţială, perioadă care se încheie la data de 15 martie.
AGERPRES: Sunt noi reglementări privind votul în străinătate, că nu va continua după ce secţiile din ţară au fost închise, în duminica alegerilor.
Toni Greblă: Este o singură modificare în sensul în care vineri (2 mai - n.r.) începea votarea la ora 12:00, acum începe la ora 7:00 dimineaţă, deci sunt încă 5 ore în plus în care cetăţenii români care se vor afla în străinătate în ziua de 4 mai pot să voteze la oricare dintre secţiile de vot din străinătate, începând cu vineri, ora 7:00, ora locală a fiecărei secţii de votare, iar votarea se va încheia duminica (4 mai - n.r.), la ora 21:00, ora locală a României. De asemenea, există posibilitatea ca acolo unde există oameni care încă n-au apucat să voteze în fiecare din aceste trei zile, adică vineri seara, sâmbătă seara, duminică seara, ca preşedintele biroului secţiei de votare să prelungească votarea până la orele 24:00, repet, dacă există cetăţeni în secţie sau în curtea secţiei de votare aşteptând la rând să voteze.
AGERPRES: Au fost nemulţumiri şi acuzaţii că a fost afectat dreptul de vot în diaspora. Care a fost motivul pentru această modificare?
Toni Greblă: Pentru că s-a observat că, după prezentarea exit-poll-urilor, la ora 21:00, ora României, există competitori politici care au tendinţa să continue campania electorală, să facă apeluri către cetăţeni să-i aducă la vot pentru a vota un anume competitor politic şi, din această cauză, s-a luat această măsură ca, după ce sunt prezentate exit-poll-urile, să nu se mai poată desfăşura alegerea. Vreau să spun că acest lucru afectează doar secţiile de vot sau, în principal, secţiile de vot din Statele Unite şi Canada, unde la alegerile din 24 noiembrie au mai votat, după ora 21:00, ora locală a României, aproximativ 26.000 de cetăţeni. Deci nu este o pondere foarte, foarte mare în ceea ce priveşte acest lucru, iar cele câteva ore care se pierd pentru secţiile de vot din străinătate, din Statele Unite şi Canada, sunt compensate cu practic 5 ore în ziua de vineri, când timpul de vot s-a prelungit.
Aş vrea să asigur, de asemenea, cetăţenii români care se află în străinătate că pot să voteze, pe baza unui act de identitate valabil eliberat de statul român, oriunde, la oricare secţie de vot din străinătate, indiferent dacă au sau nu au domiciliul sau reşedinţa stabilită în străinătate, şi, de asemenea, indiferent dacă sunt înscrişi în listele electorale permanente pentru străinătate sau nu.
AGERPRES: În privinţa monitorizării finanţării campaniei electorale a candidaţilor, ce sancţiuni şi ce măsuri noi sunt, având în vedere ce s-a întâmplat data trecută când au fost candidaţi cu zero cheltuieli, cum este Călin Georgescu?
Toni Greblă: Deci, există o prevedere în lege care a rămas nemodificată, în sensul în care competitorii politici, înainte de începerea campaniei electorale, au obligaţia să-şi desemneze un mandatar financiar. Mandatarul financiar primeşte din partea AEP un cod de identificare şi acesta are obligaţia ca toate veniturile pe care le realizează în campania electorală şi toate cheltuielile pe care le face în campania electorală să le declare la Autoritatea Electorală Permanentă în trei zile de la data când a încasat venitul sau când a efectuat cheltuiala. Aceasta este o obligaţie care incumbă candidaţilor şi mandatarului financiar. Ce s-a urmărit prin recenta ordonanţă de urgenţă? Ca materialele de publicitate electorală, care sunt destinate sau pentru offline şi online, să cuprindă un set de date care să conducă la identificarea competitorului electoral, a mandatarului financiar şi, de asemenea, după caz, numărul de tiraj sau că reprezintă publicitate politică electorală, pentru ca cetăţenii, în cunoştinţă de cauză, să vadă că acel material este al unui anume candidat şi reprezintă publicitate politică electorală.
AGERPRES: AEP garantează că alegerile vor fi mai transparente, mai corecte?
Toni Greblă: Nu poate... repet, alegerile se vor desfăşura, din punct de vedere tehnic, astfel cum au fost desfăşurate şi celelalte, adică fără niciun fel de contestaţie şi fără niciun fel de incidente. Dar, în legătură cu publicitatea online, că probabil la asta vă referiţi, să ştiţi că problema este un pic mai complicată, pentru că legea reglementează doar publicitatea făcută de către competitorii politici. Mesajele transmise între particulari, între persoane fizice, dacă nu reprezintă publicitate politică electorală, nu prea pot fi cenzurate, pentru că este vorba de libertatea de exprimare a fiecărui cetăţean, care nu poate fi îngrădită, nici prin hotărârea AEP-ului, nici printr-o măsură administrativă. Deci, ceea ce reprezintă material publicitar electoral, care nu este însuşit de un anume competitor politic, care n-are pe el datele de identificare, va fi, printr-o procedură, aceste materiale vor fi îndepărtate de pe platformă, printr-o hotărâre a Biroului Electoral Central, hotărâre care se transmite la autoritatea imediată, la Autoritatea Electorală Permanentă, noi o transmitem la rândul nostru platformei online, care are obligaţia ca, într-un termen foarte scurt, să îndepărteze de pe site, de pe platformă materialul respectiv.
AGERPRES: Sunt prevăzute sancţiuni platformelor online, amenzi între 1% şi 5% din cifra de afaceri dacă nu elimină în 5 ore materialele care nu respectă legea.
Toni Greblă: Acelea sunt sancţiuni pe care le poate aplica Comisia Europeană dacă constată că nu au fost respectate dispoziţiile date de autorităţile statului, în cazul nostru, de autorităţile române. Numai Comisia Europeană poate. Autoritatea Electorală Permanentă, dacă constată astfel de materiale care nu sunt conforme cu cerinţele legii, poate să dispună confiscarea contravalorii lor şi să aplice o amendă contravenţională cuprinsă între 10.000 şi 50.000 de lei.
AGERPRES: Cum se va răspunde de data aceasta unui eventual atac cibernetic asupra infrastructurii electorale?
Toni Greblă: Vreau să vă spun că la toate alegerile pe care le-am desfăşurat în 2024, inclusiv la alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie, Autoritatea Electorală Permanentă, pe circuitul de transmitere a documentelor la infrastructura informatică a Autorităţii Electorale Permanente, nu a fost înregistrat niciun fel de atac cibernetic care să fi compromis, să fi şters, să fi alterat baza de date pe care Autoritatea Electorală Permanentă a prelucrat-o. Astfel încât, ceea ce s-a stabilit în secţia de votare, ca rezultat al votului, le găsiţi şi acum pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, ele au fost prelucrate aproape instantaneu de sistemul informatic şi postate pe site-ul Autorităţii Electorale şi al Biroului Electoral Central. Nu a existat niciun fel de contestaţie cu privire la acurateţea datelor votului în ziua de 24 noiembrie.
Atacuri cibernetice există în toată lumea. Fiecare sistem informatic este atacat de zeci, de sute, de mii de ori, aproape în fiecare zi. Problema este dacă aceste atacuri cibernetice, pentru că atac cibernetic înseamnă orice încercare nejustificată de a intra într-o bază de date, fie şi din eroare să zic aşa, important este ca măsurile pe care le-am luat, prin programe antivirus, prin faptul că folosim sistemul în aşa numit blockchain, adică noi stocăm baza de date în şapte servere mari, care se găsesc în şapte locaţii diferite, deosebite, nu în aceeaşi locaţie, şi este imposibil ca un atac cibernetic care chiar ar compromite baza de date dintr-un server să poată să le atace, în acelaşi timp, pe toate serverele. Deci, rămân celelalte servere, celelalte şase servere neatinse cu baza de date. Nu ţinem toate ouăle clocite în acelaşi coş.
Deci, chiar dacă la un server este alterată baza de date, rămân alte şase servere care la rândul lor sunt conectate cu un server central de la Comisia Europeană, tocmai pentru a se securiza baza de date într-un eventual atac cibernetic reuşit.
AGERPRES: Preşedintele Curţii Constituţionale spunea că neregulile determinante pentru anularea scrutinului din noiembrie anul trecut au vizat egalitatea de şanse a candidaţilor, finanţarea campaniei şi influenţarea votului. În prezent, sunt suficiente instrumente pentru a împiedica să se ajungă în această situaţie? Ar fi necesare şi alte măsuri?
Toni Greblă: Eu pot să vă spun ce atribuţie are Autoritatea Electorală Permanentă. În organizarea şi desfăşurarea alegerilor sunt implicate mai multe instituţii ale statului. Drept urmare, noi, ca Autoritate, nu putem decât ceea ce hotărăşte Biroul Electoral Central să facem în aşa fel încât pe marile platforme să fie înlăturată acea propagandă electorală nelegală. Nu avem structura, nu avem competenţa legală, nu avem personalul, nu avem dotarea tehnică, nu avem prevederi legale care să ne permită să verificăm fiecare site al persoanelor, utilizatorilor unei astfel de platforme mari, cum este cunoscut în literatura de specialitate, pentru a vedea tot ce se... în timp real să fie luate astfel de măsuri, pentru că nu este atributul Autorităţii Electorale Permanente. Nu ştiu cum vor acţiona alte instituţii ale statului.
AGERPRES: Din punctul de vedere al AEP sunt necesare măsuri suplimentare?
Toni Greblă: Întotdeauna pot fi luate măsuri care să securizeze cât mai bine un astfel de proces. Dar fiecare instituţie are competenţa ei. Eu nu pot, prin voinţa mea sau a Autorităţii Electorale, să închid ce aveţi dumneavoastră pe nu ştiu care platformă. Noi avem treabă cu campania electorală şi cu competitorii politici, ca să fiu mai clar.
AGERPRES: Din acest punct de vedere, vă reproşaţi ceva din organizarea scrutinului trecut?
Toni Greblă: Absolut nimic, absolut nimic. Autoritatea şi-a făcut, şi-a desfăşurat toate activităţile pentru a organiza şi pentru ca, din punct de vedere tehnic, repet, din punct de vedere tehnic, alegerile să se desfăşoare normal.
AGERPRES: Dar mai multe ONG-uri şi unele partide, cum este USR, v-au cerut demisia. Cum comentaţi?
Toni Greblă: Şi care e problema? Fiecare este liber să facă ce consideră. E libertatea de expresie.
AGERPRES: Ce mesaj le transmiteţi alegătorilor, dar şi candidaţilor care vor intra în cursa electorală pentru aceste alegeri prezidenţiale, în contextul în care există o percepţie publică de neîncredere în sistemul electoral românesc?
Toni Greblă: Eu aş recomanda, aş sugera candidaţilor să se uite cu atenţie în lege, să avem cu toţii această obişnuinţă, această cultură a respectării prevederilor legale, să-şi desfăşoare campania astfel încât programele politice, ceea ce doresc să realizeze după ce vor fi fost aleşi, să convingă cetăţenii că sunt demni de această responsabilitate pe care şi-o asumă. În rest, alegătorilor le sugerez să vină în număr cât mai mare la vot şi să-şi exprime votul aşa cum consideră ei că este cel mai bine pentru România.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc
Accept
