Cum stau oraşele româneşti pe harta UE

Studiul “Europa Urbană”, realizat de Eurostat, plasează localităţile româneşti şi în topuri pozitive şi în topuri negative, pe harta Uniunii Europene. Bucureştiul e cel mai zgomotos oraş european, dar şi cel cu cea mai rapidă dezvoltare în suburbii. La Craiova aerul e greu de respirat, dar slujbele abundă. La Piatra Neamţ găseşti uşor casă, dar nu şi de muncă.

Studiul Eurostat plasează românii pe primul loc în ceea ce priveşte procentul de cetăţeni care sunt proprietari de case – 96,1% faţă de 70,1%, media UE. Explicaţia este privatizarea de după căderea blocului communist, când casele deţinute de stat au fost vândute la preţ relativ mic. Locuinţele românilor sunt relative noi faţă de ale altor cetăţeni din UE. Dacă în majoritatea regiunilor UE, locuinţele datează din perioada 1946 – 1970, în România majoritatea locuinţelor datează din perioada 1971 – 1990 – aproape jumătate dintre locuinţele din Bucureşti au fost ridicate în această perioadă. Deşi mai noi ca în alte ţări, locuinţele românilor sunt mai mici. Astfel, cele mai mici apartamente sunt întâlnite, în UE, în regiunea Buzău – 19,3 metri pătraţi de persoană, faţă de 50,2 metri pătraţi în Kalamata, Grecia. În medie, locuinţele româneşti au sub 60 de metri pătraţi suprafaţă, faţă de o medie de 100 de metri pătraţi întâlnită în Belgia, Luxemburg sau Portugalia. În ceea ce priveşte suprafaţa locuinţelor, studiul Eurostat mai arată o particularitate a României în context european. Dacă în UE, locuinţele din oraşe au, de regulă, aproximativ jumătate din suprafaţa unei locuinţe din mediul rural, în România casele de la ţară sunt, în medie, doar cu 10% mai spaţioase ca cele de la oraş.

Calitatea traiului în oraşele româneşti

În 2015, 85% dintre orăşenii din Graz (Austria) se declarau mulţumiţi de calitatea vieţii lor, în special de slujba pe care o au. La polul opus era Piatra Neamţ, unde 49% dintre cetăţeni nu erau mulţumiţi de slujba pe care o au.  În schimb, oraşul moldovenesc stătea bine la alte capitole. Piatra Neamţ era pe loc fruntaş, în UE, în ceea ce priveşte uşurinţa cu care locuitorii pot găsi o locuinţă la un preţ acceptabil, la egalitate cu oraşe precum Belfast, Aalborg (Danemarca) sau Malaga. Craiova este o altă metropolă româească care stă şi bine şi rău în topuri. Rata mortalităţii în Craiova a fost în intervalul 2009 – 2014 cea mai mare din UE, având loc cu 5 la sută mai multe decese decat naşteri. Pe de altă parte, Craiova este una dintre puţinele metropole din sudul Uniunii Europene unde şomajul nu este o problemă. . Astfel, Craiova este în fruntea metropolelor din UE ca număr de adulţi angajaţi, rivalizând cu Cambridge şi Stockholm – 80,3% din populaţia adultă are un loc de muncă.

Poluare cu zgomot şi cu ozonjoritatea cetăţenilor din nordul UE şi din Marea Britanie sunt mulţumiţi de zgomotul din oraşul în care locuiesc. Cel mai mare grad de satisfacţie e întâlnit în Oulu (Finlanda) – 88% din populaţie. La polul opus se află Bucureştiul (doar 31% sunt mulţumiţi de nivelul zgomotului). În general, locuitorii din capitale sunt mai nemulţumiţi ca cei din provincie. Poluarea cu ozon provenită din surse industriale este o altă problemă la nivel UE. Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că o concentraţie mai mare de 70 de micrograme pe metru cub poate duce la probleme de respiraţie şi cardiovasculare. Printre cele mai poluate oraşe din UE se numărau Bergamo (italia), Almeria (Spania) şi Craiova. La polul opus erau oraşele Braşov şi Buzău, unde concentraţia de peste 70 de micrograme nu a fost niciodată depăşită. Datele Eurostat mai arată şi că regiunea Ilfov este prognozată să aibă una dintre cele mai mari creşteri de populaţie din UE până în 2050. Studiul arată că deşi Bucureştiul a cunoscut o scădere de 3,4% a populaţiei în perioada 2004 – 2014, regiunea Ilfov a cunoscut cea mai mare creştere de populaţie din UE, 50,3% în acelaşi interval, arătând o tendinţă de relocare a bucureştenilor către suburbia. De altfel, printre cele mai noi locuinţe construite în UE, regiunea Ilfov ocupă un loc fruntaş.

Idee: Diferenţa dintre rata de angajare din marile metropole din România şi zonele rurale este şi de 10 procente. În ceea ce priveşte rata mică de şomaj, Timişoara se numără printre regiunile care stau cel mai bine în UE, alături de Craiova, Munchen, Cambridge sau Innsbuck.

Românii sunt primitori cu stăinii. Astfel, cetăţenii din oraşul Cluj-Napoca sunt cei mai dispuşi din UE să primească cetăţeni străini în oraşul lor, considerând prezenţa lor drept una benefică. La fel şi cei din Dublin, Zagreb, Luxembourg sau Zurich. Cu toate acestea, România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte numărul de cetăţeni străini cu reşedinţă aici –sub 1% din populaţie, la fel ca în Bulgaria, Croaţia, Lituania şi Polonia.

• Procentul cetăţenilor care îşi schimbă locuinţa este ridicată în UE – 20,9% din locuitorii din mediul urban au schimbat locuinţa în perioada 2007 – 2012. Excepţie fac România şi Bulgaria, unde doar 1 din 20 de persoane au schimbat locuinţa în acelaşi interval.
• Diferenţa dintre rata de părăsire a şcolii dintre rural şi urban este cea mai mare în Bulgaria şi România – 29,2% rată de părăsire la ţară, faţă de 3,3% la oraş.
• Turismul la ţară rămâne o deficienţă în România, faţă de majoritatea statelor UE. Astfel, media UE este de 103 paturi la 1.000 de locuitori în spaţiile de cazare din mediul rural, faţă de 61,4 locuri în oraşele mici şi 32,8 locuri la 1.000 de locuitori în marile oraşe. Excepţie fac România şi Letonia, unde numărul de spaţii de cazare este mai mare în marile oraşe decât în oraşele mici sau în mediul rural.
• Regiunile urbane din România, care reprezintă sub 3% din suprafaţa ţării, produc de 20 de ori mai mult decât regiunile rurale.

Bucureştiul este localitatea cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din ţară. Faţă de următorul oraş ca mărime, Iaşiul, PIB-ul din Bucureşti este de 2,9 ori mai mare, potrivit Eurostat