Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu toate că, în ultimul an, s-a vorbit foarte mult despre infecţiile nosocomiale din spitalele româneşti, precum şi despre felul în care corupţia la nivel înalt influenţează direct amploarea acestor infecţii din unităţile medicale, autorităţile par să nu fi învăţat nimic. Ministerul Sănătăţii a demarat, ieri, un control la Spitalul de Arşi din Capitală, după ce în presa centrală au apărut informaţii potrivit cărora renovarea Secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă a unităţii medicale a fost făcută fără decontaminarea sau dezinfecţia pereţilor încărcaţi cu germeni periculoşi.
Potrivit informaţiilor apărute în mass media, la începutul acestei săptămăni, firma de construcţii angajată de Primăria Sectorului 1 să realizeze renovarea Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului de Arsuri nu ar fi realizat nicio lucrare de dezinfectare şi neutralizare a agenţilor patogeni, pereţii vechi fiind acoperiţi cu rigips, iar molozul contaminat cu microbi periculoşi ar fi fost manipulat şi aruncat de către muncitori, fără ca aceştia să beneficieze de echipamente de protecţie şi nici de analize periodice.
Practic, asta înseamnă că temutele infecţii nosocomiale or să reapară rapid în secţia de terapie intentivă, la care edilul Sectorului 1, Dan Tudorache, se pregăteşte să taie panglica, deoarece toate bacteriile şi ciupercile care au ucis şi o parte dintre tinerii răniţi în clubul Colectiv au rămas neatinse.
Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a declarat, ieri, că a trimis deja un control la Spitalul de Arşi din Capitală pentru a se verifica dacă au fost respectate procedurile cu privire la demararea renovării. Controlul va fi făcut de o echipă mixtă formată din specialiști de la Institutul Național de Sănătate Publică, Direcția de Sănătate Publică și Inspecția de Sanitară de Stat.
Vina, aruncată de la unul la altul
Până la publicarea rezultatelor controlului, autorităţile se acuză reciproc. Primăria Sector 1 susţine că toate lucrările de la Spitalul de Arşi au fost făcute la cererea şi cu avizul autorităţilor medicale. “Deşi responsabilitatea repunerii în funcţiune a Secţiei ATI de la Spitalul de Arsuri revenea în exclusivitate Ministerului Sănătăţii, Primăria Sectorului 1 s-a angajat să preia şi să finanţeze lucrările, dar numai în condiţiile în care acestea erau făcute la cererea şi cu avizul autorităţile medicale competente”, potrivit unui comunicat al Primăriei Sectorului 1, conform redeschiderea secţiei se va face numai după primirea avizului de conformitate dat de Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (DSPMB).
Citește pe Antena3.ro
De partea cealaltă, fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, afirmă că Primăria Sectorului 1 îşi asumase igienizarea întregului spaţiu al Secţiei ATI “astfel încât să se obţină garanţii majore pentru desfăşurarea unui act medical de calitate şi pentru prevenţia infecţiilor nosocomiale” şi îl acuză pe primarul Sectorului 1că pare să fi fost “concentrat mai degrabă pe campania electorală decât pe treaba pe care şi-o asumase în mod lăudabil/lăudat şi cât se poate de public”.
Însă, Clotilde Armand, membru al Consiliului Local Sector 1 din partea USR, consideră că Spitalul de Arşi nu ar fi trebuit renovat, ci dărâmat din temelii şi reconstruit, pentru a eradica agenţii patogeni care au dus la apariţia infecţiilor nosocomiale.
“Şi asta pentru că - nu o spun eu, ci medici cu îndelungă practică şi experienţă în actul medical - germenii, bacilii, ciupercile - toţi aceşti ucigaşi invizibili şi tăcuţi - sunt extrem de rezistenţi şi adaptaţi la substanţele folosite pentru eradicarea lor. Dar domnul Tudorache (..) a considerat că este mult mai
pentru imaginea sa de bun gospodar să facă lucruri care se văd imediat, chiar dacă rezultatul nu este unul care să rezolve problemele semnalate în spital”, a scris Clotilde Armand pe Facebook.
Reprezentanţii DSPMB spun că, în astfel de cazuri, pereţii trebuie trataţi cu anumite substanţe şi că sunt izolaţi cu produse speciale, care să nu permită dezvoltarea microbilor. “Dacă există o suspiciune că ar exista microbi în pereţi, vom recolta probe şi de acolo. Dar la pereţi este important cu ce material au fost izolaţi, pentru că sunt materiale izolante care nu permit dezvoltarea microbilor”, a explicat directorul DSPMB, Cristina Pelin.
Spitalele invadate de germeni rezistenţi, demolate
Infecțiile intraspitaliceşti au fost ascunse sub preș, timp de mulți ani, în România, deşi toţi responsabilii din sistem le cunoşteau foarte bine. Legislaţia strâmbă i-a încurajat pe şefii spitalelor să ascundă datele reale. Pentru că au fost ignoraţi constant, germeni şi fungi extrem de agresivi - precum Pioceanic, Acinetobacter, Clostridium Difficile, Klebsiella sau E-coli – au devenit, în ultimii ani, o adevărată bombă biologică.
Renovări şi lucrări de mântuială, materiale sanitare de unică folosință utilizate la zeci de pacienți, săpunuri antibacteriene pline cu bacterii, curațenie cu apă chioară sau igienizari de milioane de euro, în urma unor licitații cu dedicație, sunt doar câteva dintre aspectele corupţiei din sistemul medical autohton, care au transfomat germenii din spitale, în arme mortale. De asemenea, felul în care au fost “controlate” aceste infecții i-a pus şi îi pune în continuare în pericol pe toți pacienţii care sunt sau vor fi internați într-un spital de stat.
Bacterii periculoase şi infecţii nosocomiale există peste tot în lume, iar cea mai mare prevalenţă este înregistrată în secţiile de Terapie Intensivă. Însă, în alte ţări, atunci când autorităţile sanitare nu mai pot controla aceste infecţii intraspitaliceşti, după 20-30 de ani de funcţionare, spitalele sunt demolate şi sunt construite altele. Apariţia Pioceanicului în pereţii unei unităţi medicale, spre exemplu, duce la demolarea clădirii respective chiar mai devreme.
Peste 4 milioane de pacienţi dobândesc anual, în spitalele din Europa, o infecţie nosocomială, iar 37.000 de oameni mor din cauza acestor infecţiil asociate asistenţei medicale. Circa 30% din aceste infecţii ar putea fi evitate prin igienă intensivă şi programe de control.
Circa 1 milion de euro a fost costul lucrărilor, deşi iniţial acesta fusese estimat la doar 250.000 euro
Reamintim că, pe finalul anului trecut, Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie a lansat o linie verde anticorupţie. Astfel, orice român poate sesiza telefonic cazuri de corupţie din sistemul sanitar la telefonul verde 0800806806, de la cazuri de condiţionare a actului medical până la achiziţii cu dedicaţie, reparaţii şi renovări făcute de mantuială sau concursuri de angajare trucate.
