Pe urmele secretelor ascunse de Munții Bucegi, la Pietroșița

Valea Prahovei a fost zona vedetă a Carpaților, în ultima sută de ani, după ce familia regală a României a construit stațiunea Sinaia. Dar puțini știu că proiectul regelui Ferdinand mergea mai departe, spre vechea capitală a Țării Românești, Târgoviște. Astăzi, județul Dâmbovița nu reprezintă o atracție pentru turiștii români sau străini, cu excepția celor care caută secretele ascunse de munți, la fel cum alții caută cosoni, printre ruinele de la Sarmisegetuza. Marele secret al Dâmboviței este la Pietroșița, o localitate despre care puțini au auzit, dar care ascunde încă un tunel către catacombele de la Sinaia.

Pietroșița este vizitată aproape exclusiv de căutătorii de mistere. O localitate mică, foarte cochetă, rămasă, parcă, în altă epocă, în afara timpului, dar cu potențial maxim de a deveni stațiune turistică, pentru că are drumuri asfaltate, rețea de alimentare cu apă și gaze, clădiri administrative moderne. Cei care nu-i știu istoria și nu-și pun întrebări, atunci când merg spre Sinaia, de la Târgoviște, nu pot înțelege de ce aici sunt nu mai puțin de 32 de clădiri monument istoric, în ceea ce pare un banal sat de sub Masivul Bucegi. Dar nu este un sat ca oricare altul, ci este localitatea de unde pornește tunelul săpat în munți acum 100 de ani, pentru a lega Sinaia de Târgoviște, pe calea ferată. Proiectul lansat de regele Ferdinand a fost oprit imediat după cel de-al doilea război mondial și de atunci s-au țesut legende în jurul locului misterios care a fost lăsat în uitare, poate intenționat, ca oamenii simpli să nu ajungă la cunoașterea unei realități mai valorase decât o mină de aur.

Legendele create în jurul misterului

Varianta oficială a poveștii spune că tunelul săpat prin Bucegi – care ar fi fost cel mai mare din România – nu s-a finalizat niciodată, însă oamenii locului știu că acest tunel era deja funcțional în cel de-al doilea război mondial, dar a fost închis, fără prea multe explicații. Tunelul denumit „Izvor” leagă judeţele Prahova și Dâmboviţa, prin Masivul Bucegi, iar construcția lui a-nceput în anul 1913. CFR a aprobat atunci, din inițiativa regelui Ferdinand, construirea magistralei Târgovişte – Pietroşiţa – Sinaia, și s-a ales varianta cea mai scurtă, prin munte. S-a decis spargerea Masivului Bucegi, în zona „Păduchiosu”, pentru a scurta distanţa dintre Moroieni şi Sinaia. Tunelul are 6 kilometri lungime, construit în linie dreaptă şi gândit ca o cale strategică, în contextul istoric al începutului de secol XX, astfel încât să asigure trecerea rapidă şi sigură între Ţara Românească şi Ardeal. Construirea tunelului a-nceput simultan din ambele direcţii, iar locul de străpungere a masivului muntos dinspre Sinaia a fost ales chiar înainte de intrarea în oraş, pe Platoul Izvor, în apropierea cimitirului. Calea de acces trebuia să asigure în primul rând transportul petrolier din zona Prahova, până la Bucureşti, fiind foarte aproape de DN 71, care leagă Sinaia de Bucureşti. Lucrările s-au oprit mai întâi în timpul primului război mondial, în 1914, apoi s-au reluat, în 1938, dar tunelul a fost închis definitiv în 1945.

Legătura cu tunelurile de la Peleș

Legendele locale de la Pietroșița vorbesc despre o legătură a acestui tunel feroviar cu Peleș și Gara Sinaia, acestea fiind legate, la rândul lor, prin catacombe. Stațiunea regală Sinaia a fost prevăzută, încă de la început, cu o rețea de tuneluri secrete, pentru a se face legătura între Gara Regală, Castelul Peleș, Cazinoul din Sinaia și Hotelul Palace. Tunelul, care are trei metri înălțime și doi metri lățime, a fost construit acum mai bine de o sută de ani, pentru vedetele vremii, dar și cu valoare strategică, în caz de război, asemenea rețelei de tuneluri din București. Practic, prin tunelul gândit pentru calea ferată, de la Pietroșița la Sinaia se putea face legătura între cele mai importante puncte strategice ale României, de la București, Târgoviște și Sinaia. Astăzi, vechiul tunel de la Pietroșița este căutat de căutătorii de legende și mistere, iar o parte a lui s-ar putea amenaja, pentru a putea fi introdusă în circuitul turistic.

Resorturi noi în localitățile dâmbovițene

Localitățile din Județul Dâmbovița reprezintă refugiul celor care nu mai găsesc locuri de cazare pe Valea Praahovei, în perioadele cele mai aglomerate. În ultimii ani s-au construit spații de cazare importante, între Sinaia și Târgoviște, la Valea Șipotului, Peștera, Moroieni, Pietroșița și Pucioasa, iar atunci când nici aici nu mai sunt camere libere, turiștii se refugiază la Târgoviște sau chiar la Găești, orașul maestrului Gheorghe Zamfir, de unde pot pleca spre zonele montane, pe circuitele culturale fabuloase din județul Dâmbovița sau la ședințe de SPA cu apă minerală sulfuroasă, la Pucioasa.

Ce este și la ce ajută apa pucioasă

Una dintre localitățile balneo-climaterice cu potențial imens de dezvoltare, în județul Dâmbovița, este Pucioasa. Unele hoteluri au deschis deja spații pentru wellness și SPA, pe lângă vechile baze de tratament, astăzi modernizate. „Avem băi calde cu ape minerale sulfuroase, împachetări cu parafină, inhalații și aerosoli, electroterapie cu curenți de joasă medie și înaltă frecvență, diadinamice, ultrasunete, dușuri subacvale, magnetoterapie, masaj segmental regional, kinetoterapie și manipulări pentru articulațiile periferice, tracțiuni articulare și verticale. Apa de aici este foarte căutată, pentru că vine chiar de pe dealul Moțăieni, de la Vulcana de sus”, explică Cerasela Rosoiu, directoarea hotelului Ceres, din Pucioasa. Apa minerală sulfuroasă tratează foarte multe afecțiuni: reumatismale degenerative, inflamatorii, posttraumatice, postoperatorii, ale aparatului locomotor, afecțiuni respiratorii, afecțiuni neurologice periferice și ale sistemului nervos central. „Avem și SPA, unde facem masaj limfatic, saună și jacuzzi, mai ales pentru cei care vin pe cont propriu. Modernizând SPA-ul, am dorit să atragem noi categorii de turiști, în special tineri”, mai spune directoarea bazei de tratament.