În ultimii trei ani se remarcă o creştere a numărului de turişti care aleg excursiile pe circuitele culturale. Mai multe agenţii de turism care au pariat pe această nişă de piaţă au avut mult de câştigat, iar acum sau creat deja grupuri constante, care vizitează locurile pline de încărcătură istorică. Unul dintre cele mai căutate circuite este între cetatea Deva, Băile Felix şi Castelul Huniazilor.
Primăvara, când temperaturile nu sunt nici foarte ridicate, nici foarte scăzute, iar preţurile pentru cazare sunt de extrasezon, din ce în ce mai mulţi turişti fac excursii de trei sau patru zile, pentru a se delecta cu frumuseţile arhitecturii medievale şi cu informaţiile istorice. Cele mai frumoase circuite din ţară, în lunile de primăvară, includ bisericile fortificate şi castelele din Transilvania, mănăstirile monumente istorice din nordul Moldovei, dar şi monumentele unice din Ţara Haţegului, care oferă o incursiune în spiritualitatea românilor, conservată timp de două milenii.
Monumente istorice redate turismului
Mergând spre vest, unul dintre cele mai frumoase circuite turistice uneşte Cetatea Deva cu celebrul Castel al Huniazilor şi cu două biserici medievale speciale, unice în lume, ca arhitectură: biserica de la Densuş şi Rotonda, de la Geoagiu. Renovată recent, Cetatea Deva a devenit un loc preferat de foarte mulţi vizitatori, inclusiv pentru evenimentele care pot fi organizate aici, tocmai pentru că s-a mizat pe funcţionalitatea monumentului, în contemporaneitate, nu doar pe posibilitatea de vizitare a unui muzeu static. În acelaşi circuit poate fi inclusă şi o oprire la Băile Felix şi la Oradea, oraş turistic devenit celebru în toată Europa, după renovarea care a scos la lumină o adevărată bijuterie arhitecturală, cu monumente unice. Inclusiv cetatea a fost redată turismului, iar aici se organizează, periodic, evenimente cu esenţă istorică, ce le oferă vizitatorilor prilejul de a-nţelege mai bine spiritul medieval al cetăţii.
Între artefacte şi dinozauri, în Ţara Haţegului
Ţara Haţegului înseamnă şi Sarmizegetusa Ulpia Traiana şi tărâmul mitic al dacilor, unde, la fiecare pas, se poate găsi o poveste de mult uitată, despre strămoşi. Este ţinutul de basm, din inima Munţilor Retezat, care adăposteşte ruine antice, fortificaţii medievale, biserici de piatră, având cea mai mare densitate de situri culturale din ţară. Pasionaţii de istorie naturală pot merge aici şi pe urmele dinozaurilor, ale căror fosile au fost descoperite în geoparcurile din Haţeg. Un circuit de trei zile poate include traseul de la Sibiu la Mănăstirea Prislop, mergând apoi spre Haţeg. O zi a circuitului poate fi dedicată naturii şi gastronomiei locale. Iubitorii de natură se pot bucura aici de Pădurea cu Zimbri (Slivuţ), Parcul Naţional Retezat şi de Cascada Lolaia. Iar amatorii de gastronomie se pot opri să viziteze gospodăriile tradiţionale, precum cele din Sălaşu de Sus, unde se pot degusta celebrii cârnaţi „Virşli”, specifici Hunedoarei, făcuţi conform unei reţete vechi de sute de ani.
Legende, istorie şi monumente
Încă o zi a unui astfel de circuit ar putea include vizitarea Castelului Corvinilor, din Hunedoara, cea mai mare fortăreaţă din ţară, apoi Cetatea Deva, situată la 90 de kilometri distanţă. Cetatea a fost recent restaurată. De la Deva se poate pleca spre Densuş, apoi spre Sarmizegetusa Ulpia Traiana.
Biserica Rotonda de la Geoagiu este un monument arhitectonic unic în lume. În aceeaşi zonă se poate vizita şi Cetatea Colţ, care a fost sursă de inspiraţie a romanului „Castelul din Carpaţi”, scris de Jules Vernes. Situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala romană a provinciei Dacia, Santamaria-Orlea, cea mai mare biserică medievală din Ţara Haţegului, şi Sarmizegetusa Regia ar putea încheia cu succes unul dintre cele mai frumoase circuite culturale din ţară.
52 de biserici deschise vizitatorilor în Transilvania
Transilvania este fascinantă şi datorită zecilor de biserici medievale fortificate, care au vegheat liniştea comunităţilor din jurul lor, timp de secole. Mai precis, sunt deschise pentru vizitare 52 din peste 160 de astfel de monumente, iar multe dintre ele încă funcţionează ca lăcaşe de cult pentru comunităţile care trăiesc şi astăzi în aceste zone. Aici se poate înţelege foarte bine şi conceptul medieval multifuncţional: erau biserici în vreme de pace, dar deveneau cetăţi cu ziduri de apărare în vreme de război.