Saptamana Mare

Fiecare zi din Saptamana Mare (pe care am putea-o numi la fel de bine si Saptamana Neagra, din cauza pericolelor ce-i pandesc pe crestini la fiecare pas) are semnificatii aparte.
In general, se poate spune ca este o perioada deosebit de periculoasa, nefasta chiar. Astfel, cine moare in aceasta saptamana se duce direct in Iad, pentru ca Raiul este inchis si se va deschide abia in Noaptea Invierii. La fel, cei care mananca graunte, de orice fel, vor face bube in cap, devenind "pociti".

In Martea Seaca nu se munceste, pentru a nu ramane fara grane sau fara animale. Mult mai rau, saracia se va abate pe la casele celor care nu cinstesc aceasta zi cum se cuvine.

Miercurea exista obiceiul de a se aduna pe un deal flacaii din sat. Ei striga tot ce au aflat de-a lungul anului despre vecinii lor. In felul acesta, secretele crezute bine ascunse se dezvaluie, iar functia moralizatoare a comunitatii este bine pusa in evidenta. Copiii merg cu colindul prin sat si primesc in dar oua ce vor fi inrosite de Pasti. Cenusa din sobe, aruncata peste straturile din gradina, are puteri mari, facand plantele sa rodeasca bogat.

In Joia Mare vin mortii pe la casele lor si se asaza pe stresinile caselor. Ei vor sta acolo pana la Rusalii si vor pleca numai dupa ce primesc de pomana. Se fac focuri pentru a incalzi sufletele raposatilor si se impart colaci sau orez cu prune. Pentru mortii care au fost uitati se plamadeste cate un colac lung, numit "uitata". Se inrosesc ouale, iar o vorba din batrani spune ca ouale vopsite in aceasta zi nu se strica niciodata. Cine tine post negru din Joia Mare si pana in Duminica Pastilor va sti cu trei zile inainte cand va muri.

In ziua de Vinerea Mare nu se lucreaza nimic, pentru ca le va merge oamenilor rau tot anul. Nu se ara, nu se seamana, nu se planteaza rasaduri, nu se coase si nu se ingrijeste gospodaria. In schimb, apa are proprietati vindecatoare. Copiii se scalda intr-o apa curgatoare, ca sa fie sanatosi si puternici. Cei bolnavi se scalda de trei ori in apa, inainte de rasaritul soarelui, si se crede ca se vindeca miraculos. Ploaia cazuta in Vinerea Mare anunta un an cu belsug.

In Sambata Pastilor se fac toate bucatele ce vor fi puse pe masa in cinstea Invierii Domnului. Cojile de oua se arunca pe o apa curgatoare pentru a-i anunta pe Blajini ca au sosit Pastile. In noaptea de sambata se spune ca se deschide cerul, iar cei atenti si cu inima deschisa il pot vedea pe Dumnezeu alaturi de sfinti. Nu numai cerul se deschide, ci si pamantul. La miezul noptii se pot observa focuri pe camp, acolo unde sunt ingropate comorile.

19 - 25 APRILIE

19 M Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfintit Mucenic Pafnutie 20 J (〠) Sf. Teotim, Episcopul Tomisului; Cuv. Teodor Trihina 21 V Sf. Sfintit Mc. Ianuarie episcopul; Sf. Mc. Alexandra imparateasa 22 S Cuv. Teodor Sicheotul, Episcopul Anastasiopolei; Sf. Apostol Natanail 23 D (〠) Invierea Domnului (Sfintele Pasti); 〠) Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de biruinta 24 L (〠) Sfintele Pasti; 〠) Sf. Ierarh Mart.: Ilie Iorest si Sava, Mitr. Transilvaniei; Sf. Ierarh Iosif Mart. din Maramures; Sf. Pasicrat si Valentin; Cuv. Elisabeta 25 M (〠) Sfintele Pasti; Sf. Apostol si Evanghelist Marcu; 〠) Sf. Cuvios Vasile de la Poiana Marului