Ce trebuie să facem să scăpăm de diaree

Diareea este un simptom evident şi des întâlnit, depăşit probabil ca frecvenţă doar de viroze respiratorii comune. Fiecare dintre noi are două-patru asemenea episoade pe an, majoritatea banale. Modificarea stilului de viaţă şi a regimului alimentar face ca diareea să fie mai răspândită vara.

De multe ori cauzată de infecţii, dar nu întotdeauna, diareea nu trebuie tratată rapid şi empiric cu antibiotice. Chiar în cazul infecţiilor bacteriene, numai anumite cazuri, atent selectate, beneficiază de această terapie.

Diareea se produce atunci când alimentele trec prea repede prin intestin sau când acesta secretă o cantitate prea mare de apă, care nu mai poate fi absorbită pentru a se ajunge la consistenţa normală a scaunului. Foarte des diareea este dată de infecţii virale (rotavirusuri, norovirusuri etc.), bacteriene (Salmonella, Shigella, Campylobacter, stafilococ, diferite tipuri de Coli) sau parazitare (cel mai des Giardia).

Altă cauză o reprezintă intoleranţa faţă de diferite substanţe: îndulcitori artificiali (sorbitol, manitol), fructoză (care se găseşte în fructe, miere chiar şi adăugată în diverse preparate), lactoză (prezentă în lapte şi produse lactate). Numeroase medicamente pot avea acest efect advers: antibiotice, laxative folosite abuziv, chimioterapice, unele inflamatoare nesteroidiene, unele antihipertensive, digitalice, antiaritmice, diuretice, antiacide care conţin magneziu etc.

Diverse suferinţe digestive sunt însoţite de diaree cronică (care durează peste trei săptămâni) sau de episoade diareice repetate: boli intestinale (colon spastic, colită ulceroasă, afecţiuni inflamatorii cronice, boala celiacă), pancreatită cronică (însoţită de tulburări în absorbţia grăsimilor), stări care urmează intervenţiilor chirurgicale pe stomac sau vezica biliară. Uneori, diareea apare în condiţii de emoţii sau stres sau chiar legate de ciclul menstrual (prostaglandinele implicate în eliminarea mucoasei uterine produc şi contracţii intestinale). Unele boli cronice - hipertiroidismul, boala Addison (insuficienţa suprarenală) sau diabetul zaharat (însoţit de neuropatie) - au printre simptome diareea.

Alteori, cauza e mai simplu reprezentată de: excesul de alimente sau/şi de alcool, consumul exagerat de cafea, ceai, chiar excesul de gumă de mestecat (ce conţine cantităţi mari de îndulcitori), de condimente, ceapă, băuturi foarte reci, cu cuburi de gheaţă.
La copii, majoritatea infecţiilor (otite, faringite, infecţii urinare, meningite, pneumonii) apar vărsături şi diaree.

În general, diareea cedează în câteva zile prin măsuri igieno-dietetice simple, doar 10% dintre cazuri necesitând intervenţia medicului. Prezentaţi-vă, totuşi, la doctor dacă scaunele prezintă sânge sau puroi, dacă sunt de culoare închisă, dacă există febră peste 39 grade C, dacă diareea nu se ameliorează după trei zile, dacă se însoţeşte de vărsături sau semne de deshidratare, dacă apar dureri abdominale sau rectale severe. Vârstnicii, femeile însărcinate, sugarii, suferinzii de boli cronice (cardiovasculare, renale, hepatice, diabet, stări de imunitate compromisă) sunt mai expuşi complicaţiilor.