De unde vine uscăciunea gurii?

Ni se întâmplă uneori să simţim gura uscată, dar dacă bem puţină apă senzaţia dispare, de cele mai multe ori. Dar există situaţii în care secreţia salivară este atât de scăzută, încât împiedică vorbitul şi mâncatul, iar senzaţia de sete este permanentă. Această problemă este cunoscută în limbajul medical sub numele de xerostomie, precizează prof. dr Alexandru Bucur, şeful Secţiei de chirurgie oro-maxilo-facială din cadrul Spitalului Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială “Prof. dr Dan Theodorescu”.

Deshidratare
În cazurile fericite, xerostomia este doar consecinţa unei deshidratări cauzate de un consum scăzut de lichide, de hemoragii sau diaree. Prin rehidratare se reface secreţia salivară, iar senzaţia de gură uscată dispare în scurt timp. Fumatul, respiraţia pe gură, masticaţia deficitară sau stresul prelungit sunt alte cauze de xerostomie. Ea îşi găseşte rezolvarea doar prin corectarea cauzelor: ar trebui să renunţăm la fumat, să învăţăm să respirăm corect, să tratăm problemele dentare şi să îndepărtăm stresul. Mai gravă este situaţia în care secreţia salivară scăzută este simptomul unor boli precum diabetul zaharat, insipid, sau este un efect secundar al medicamentelor antialergice, antidepresive şi chiar antihipertensive. Dacă xerostomia este foarte supărătoare, cereţi medicului schimbarea tratamentului, însă din păcate nu întotdeauna este posibilă. Peste 500 de substanţe medicamentoase provoacă xerostomie. Un sfert dintre ele sunt medicamentele cel mai frecvent prescrise în lume, precizează prof. dr Alexandru Bucur. O situaţie particulară este xerostomia cauzată de sindromul Gougerot-Sjögren, care constă în atrofierea glandelor salivare şi lacrimale.

Tratament
Uscăciunea gurii nu trebuie ignorată. Dacă aveţi acest simptom şi el nu dispare după o hidratare adecvată, trebuie să solicitaţi ajutorul unui specialist. Netratată, xerostomia provoacă atrofierea mucoasei bucale, carii dentare şi candidoză bucală, atrage atenţia prof. dr Alexandru Bucur.

SALIVĂ ARTIFICIALĂ. În situaţiile în care uscăciunea gurii necesită tratament, se pot prescrie medicamente simpatic-mimetice, care stimulează secreţia salivară. Xerostomia cauzată de sindromul Gougerot-Sjögren este de obicei severă şi este necesară administrarea de salivă artificială, în paralel cu tratamentul medicamentos. De obicei, sunt necesare şi lacrimi artificiale, pentru că sindromul afectează atât glandele salivare, cât şi pe cele lacrimale.