Pierderea cardului de sănătate, pericol de moarte

“Vreau să mor când vrea Dumnezeu, nu când vor ei!”, sunt cuvintele disperate ale unei bătrâne din Bucureşti care, după ce i s-au furat actele într-un autobuz, s-a văzut în imposibilitatea de a-şi continua tratamentul pentru bolile cronice de care suferea. Cu toate că femeia de 76 de ani, cardiacă şi insulino-dependentă, a plătit să-i fie tipărit un alt card de sănătate, în baza căruia primea reţetele lunare, autorităţile i-au trimis duplicatul după aproape jumătate de an. CNAS şi CASMB se contrazic în privinţa termenului de valabilitate a adeverinţei înlocuitoare a cardului, amănunt care, practic, a lăsat mulți pacienți fără medicamente. 

În toamna anului trecut, doi bătrâni din Capitală, soţ şi soţie, au fost victimele unor hoți de buzunare, în RATB. Aceștia i-au lăsat fără puţinii bani pe care îi aveau la ei, dar şi fără acte – printre care cartea de identitate şi cardul de sănătate, devenit obligatoriu de la 1 septembrie 2015. Dacă recuperarea CI-ului nu a fost o problemă, nu acelaşi lucru se poate spune despre card. Bătrânii au mers la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), au stat la cozi infernale şi au achitat cei 15,5 lei, potrivit normelor în vigoare, şi au aşteptat. În zadar, însă! 

“Noi suntem oameni bătrâni şi, dacă nu avem cardul ăsta de sănătate, trebuie să scoatem bani din buzunar. Mi-au dat o adeverinţă care a fost valabilă două luni. S-au scurs cele 60 de zile, au trecut mai bine de patru luni şi tot n-am primit cardul, tot n-a ajuns. Trebuie să mergem la doctor şi nu ne primeşte nimeni, că n-avem cardul. Îşi bat joc de noi! Unde să mă duc, la ce uşi să mai bat ca să-l primesc? Soţia mea este o enciclopedie medicală! Dacă nu ia medicamentele, e un om mort. Şi nu avem bani să le cumpărăm. Am 86 de ani, dar eu atâta birocraţie şi bătaie de joc n-am văzut în viaţa mea”, ne-a povestit Ion Cârstea.

Întrebaţi cum se procedează şi în cât timp se emite un card de sănătate duplicat, în cazul în care documentul a fost furat, reprezentanţii Biroului de presă al CNAS ne-au răspuns că situaţia descrisă mai sus se încadrează în categoria “card pierdut/distrus”.

“Duplicatul cardului va fi eliberat în cel mult 30 de zile calendaristice de la momentul depunerii cererii. În această perioadă, persoana figurează în SIUI, asigurată şi cu card neemis. Porivit prevederilor Ordinelor MS/CNAS 557/246/2015 şi 559/248/2015, asiguraţii beneficiază de servicii medicale (...) în baza adeverinţei de înlocuire a cardului naţional pentru situaţiile în care se solicită emiterea cardului duplicat. Adeverinţa este valabilă trei luni de la eliberare şi încetează odată cu momentul activării cardului duplicat. Cardul duplicat se activează cu ocazia primei prezentări la medicul de familie sau a altui furnizor, în vederea acordării unui serviciu medical”.

După aproape patru luni, multe drumuri bătute până la sediul CASMB şi ore întregi de stat în picioare la cozi, bătrâna a reuşit să primească o altă adeverinţă înlocuitoare, valabilă, însă, tot două luni. Cardul de sănătate duplicat a sosit abia zilele trecute, după mai mult de cinci luni de la depunerea solicitării (noiembrie 2015).

CASMB arată cu degetul către CNAS

Legat de tipărirea cu multe luni întârziere a cardului impus de autorităţi, purtătorul de cuvânt al CASMB, Cristina Călinoiu, ne-a transmis că acest lucru nu ţine de ei: “Atât pentru cardurile iniţiale, cât şi pentru cele duplicat, comenzile către Imprimeria Naţională se dau centralizat, la nivel naţional, de către CNAS”. 

În privinţa valabilităţii adeverinţei înlocuitoare, reprezentanţii CASMB ne-au comunicat că acesta este prevăzut într-un ordin semnat de Vasile Ciurchea, preşedintelele CNAS: “Termenul de valabilitate a adeverinţelor de card duplicat este stabilit prin ordin CNAS nr. 98/2015”. Potrivit documentului invocat, “adeverinţa are o valabilitate de 60 de zile de la data eliberării acesteia şi încetează înainte de acest termen în momentul activării cardului duplicat”.

În perioada în care a aşteptat noul document electronic şi i s-a refuzat şi eliberarea adeverinţei înlocuitoare, bătrâna a fost nevoită să-şi întrerupă tratamentul pentru afecţiunile cardiace şi pentru diabet. Implicit, CASMB nu a mai decontat medicamentele și consultaţiile la care femeia avea dreptul.

“Am cerut altă adeverinţă la CASMB, că a expirat prima, şi a zis că nu poate să-mi dea alta. Am întrebat-o: noi ce facem, dăm ortul popii cu bună ştiinţă? Şi mi-a răspuns: «Nu mă interesează»!” Ion Cârstea, pacient

Un mic amănunt, aproape de trecut cu vederea, cum este termenul de valabilitate a unei adeverințe, poate aduce economii substanțiale la bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Nu demult, preşedintele CNAS declara că decontările pentru consultaţii, reţete sau cazuri internate au scăzut considerabil după implementarea sistemului cardului de sănătate. “Nivelul decontărilor de când a intrat în funcţiune sistemul cardului de sănătate a scăzut  destul de mult. Mai puţin faţă de anul 2014 cu peste 1,4 milioane de CNP-uri unice, deci de pacienţi care accesau sistemul mai mult sau mai puţin obiectiv. (...) Vreau să precizez foarte clar că pe noi ne interesează să decontăm doar serviciile care, într-adevăr, au fost acordate pacienţilor cărora le trebuiau, care aveau nevoie, şi acordate după toate regulile”, afirma Vasile Ciurchea în februarie, dând de înţeles că, de fapt, toate aceste situaţii reprezentau fraude pe care sistemul cardului de sănătate le-ar fi evitat.

Practic, este vorba de aproape un milion şi jumătate de oameni care fie au primit consultaţii şi reţete, însă acestea au fost invalidate de CNAS şi, prin urmare, nedecontate medicilor – iar exemplele de acest gen au fost cu sutele în presa ultimelor luni –, fie pacienţii nu au mai putut beneficia de serviciile medicale la care aveau dreptul, în lipsa documentului electronic, după cum am exemplificat mai sus.

Mister: ce a făcut Casa cu 100 de mil. euro economisite

Potrivit lui Vasile Ciurchea, sistemul a economisit, prin introducerea cardului, peste 474 de milioane de lei, însă banii nu au rămas în conturile Casei, ci ar fi fost utilizați tot pentru servicii medicale, sumele economisite fiind redirecționate către diferite programe naționale.

Însă felul în care circulă banii și pe ce anume se duc contibuțiile românilor la sistemul public de sănătate nu par foarte limpezi nici pentru ministrul de resort. După ce Vasile Ciurchea și-a depus demisia, pe 21 martie, ministrul Patriciu Achimaș-Cadariu a spus că noul președinte al CNAS va trebui să prezinte o situație cu modul în care sunt cheltuiți banii, situație necesară planului de evaluare a sistemului sanitar. “Prima sarcină a noului președinte (n.n.- al CNAS) va fi de a arăta foarte clar cum se cheltuie acești bani, încotro se îndreaptă ei, tocmai pentru a avea această imagine. Fiindcă nu putem cere noi mai mulți bani atâta vreme cât nu știm unde se duc banii în acest moment”, declara ministrul Sănătății, recent, la Târgu Mureș, citat de presa locală.