Nitraţii din legume

Comitetul pentru Contaminaţi din cadrul Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară a demarat o campanie de măsurare a riscurilor, dar şi beneficiile pe care le  reprezintă nitraţii şi nitriţii la fructe şi legume, în urma căreia a conchis că datorită efectelor benefice pe care acestea le au, riscul contaminării de nitraţi din ele dispare

Comitetul pentru Contaminaţi din cadrul Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) a demarat o campanie de măsurare a riscurilor, dar şi beneficiile pe care le  reprezintă nitraţii şi nitriţii la fructe şi legume, în urma căreia a conchis că datorită efectelor benefice pe care acestea le au, riscul contaminării de nitraţi din ele dispare. Fructele şi legumele sînt componente esenţiale ale unei diete sănătoase, iar consumul lor zilnic ne poate feri de anumite boli extrem de periculoase. Un reprezentant al Comitetului a declarat că o persoană care consumă cantitatea medie (400 de grame) zilnic de fructe şi legume asociate nu poate depăşi cantitatea zilnică admisă de nitraţi. Cantitatea respectivă poate fi constituită din legume care au un conţinut mai ridicat de nitraţi şi nitriţi decît legumele. Acesta şi-a completat afirmaţiile cu menţiunea că un procent foarte mic din populaţia Uniunii Europene (2,5%), care este foarte mare consumatoare de legume verzi  înfrunzite, depăşeşte doza zilnică acceptată de nitraţi.  

COLABORARE. Comisia Europeană a solicitat EFSA o opinie obiectivă legată de riscurile la care sînt supuşi consumatorii prin consumul excesiv de nitraţi şi nitriţi şi care este balanţa exactă dintre doza zilnică admisă şi cantitatea consumată în medie. De asemenea, s-au cerut strategiile pe care EFSA le va adopta în vederea eliminării riscurilor la care sînt supuşi consumatorii. Pentru realizarea acestui proiect, Comitetul a fost asistat de un grup de experţi la care a luat parte şi un membru EFSA, care este specializat în produse dietetice, nutriţie şi alergii (NDA). Acesta a menţionat că studiile epidemiologice efectuate pînă acum nu au sugerat că un consum foarte mare de nitraţi poate determina apariţia riscurilor de cancer. Cu toate acestea, populaţia UE şi-a schimbat orientările în ceea ce priveşte consumul de nitraţi, optînd pentru oxidul nitric şi nitriţi, care ar putea avea anumite efecte secundare asupra sănătăţii.

SCOPURI. Preşedintele Comitetului din cadrul EFSA a declarat că principalul scop al acestui demers a fost prezentarea atît a riscurilor, cît şi a beneficiilor consumului de nitraţi şi nitriţi, cele mai importante aspecte fiind efectele benefice pe care acestea le au asupra sănătăţii noastre. Cele mai importante surse de nitraţi sînt legumele şi carnea conservate, apa potabilă, dar fructele şi legumele proaspete pot reprezenta o cantitate de două sau chiar de trei ori mai mare de nitraţi. Legumele verzi înfrunzite, ca spanacul, salata verde şi rucola, au cel mai înalt nivel de nitraţi. Acest nivel depinde de mai mulţi factori, printre care cantitatea de fertilizant care a fost folosit sau lumina preluată de la soare (cele care cresc în Europa de Nord tind să aibă cel mai crescut nivel de nitraţi). Vegetarienii şi veganii, care consumă o cantitate considerabilă de fructe şi legume, nu sînt consideraţi a fi în pericolul de a depăşi cantitatea zilnică admisă de nitraţi, întrucît proteinele pe care aceştia le acumulează sînt acoperite de consumul de cereale, nuci şi boabe din leguminoase.

Problema consumului de salată verde şi spanac este foarte aprig dezbătută în UE din cauza dozei zilnice admise. Conform informaţiilor furnizate de statele membre, rucola are cel mai mare nivel de nitraţi. De exemplu, cei care consumă mai mult de 47 de grame din această plantă zilnic, ating pragul dozei zilnice admise fără alte surse de nitraţi. O altă observaţie făcută de Comitet este faptul că diminuarea cantităţii de nitraţi se poate realiza şi prin spălatul, descojitul sau gătitul alimentelor, ceea ce reprezintă o altă cale de asigurare a siguranţei alimentare pentru consumatori.